Cercetătorii au găsit o proteină, FOLR1, care ajută tumorile colorectale să se ascundă de celulele imune. Un medicament care o vizează, folosit împreună cu imunoterapia, a făcut tumorile să se micșoreze în experimente pe animale.
Imunoterapia cu anticorpi anti–PD-1 funcționează în cancerul colorectal doar la o mică parte dintre pacienți. Celulele T recunosc o tumoră după niște molecule de pe suprafața celulelor, numite MHC-I, care arată ca o carte de identitate. Multe tumori colorectale reduc aceste molecule și rămân nevăzute, deci imunoterapia nu are ce să atace.
Cum se ascunde tumora
Echipa a căutat, cu teste de tip CRISPR, gene care influențează cât de multe molecule MHC-I apar pe celulele tumorale. Printre cele care le reduc cel mai mult, a ieșit receptorul pentru folat FOLR1. Proteina apărea în tumorile colorectale, inegal de la o tumoră la alta, dar nu a fost detectată în țesutul normal din jur. Un nivel mare de FOLR1 s-a asociat cu un răspuns slab la imunoterapie, cu un prognostic nefavorabil pentru pacienți și cu proprietăți de tip celule stem tumorale. Tumorile cu mult FOLR1 aveau în jur mai puține celule T CD8 și mai puțin active, deci un mediu care frâna sistemul imunitar.
Autorii au descris și mecanismul. FOLR1 stabilizează enzima AARS1, care atașează o grupare lactil proteinei STAT1. Aceasta se leagă apoi de o altă proteină, TCPTP, care îi scoate un grup fosfat necesar semnalului. Semnalul STAT1 se stinge, moleculele MHC-I scad, iar gena MYC, legată de creșterea tumorală, devine mai activă. Tumora devine astfel mai greu de recunoscut pentru celulele T.
Un medicament care există deja
Cercetătorii au testat mirvetuximab soravtansine, numit și IMGN853, un conjugat anticorp-medicament. Anticorpul recunoaște FOLR1 și duce o toxină direct în celulele care îl au. Medicamentul a acționat puternic asupra celulelor colorectale cu FOLR1 și a schimbat mediul din jurul tumorii într-unul favorabil sistemului imunitar. Asociat cu anti–PD-1, a întărit imunitatea antitumorală, a făcut tumorile sensibile la imunoterapie și a dus la regresia lor în experimentele pe animale.
Medicamentul a fost deja testat la pacienți cu alte tipuri de cancer. Un studiu clinic de fază II, publicat în martie 2026 în Nature Communications, l-a asociat cu pembrolizumab la paciente cu cancer uterin recurent.
Ce nu se știe încă
Rezultatele vin din celule crescute în laborator, din experimente pe animale și din date de la pacienți despre prezența FOLR1 și evoluția bolii. Nu există dovezi că tratamentul ar funcționa la oameni cu cancer colorectal. Efectul asupra tumorilor a fost observat la animale.
FOLR1 apare neuniform în tumori, deci tratamentul ar putea veni în discuție doar pentru pacienții ale căror tumori îl au. Autorii consideră că abordarea poate fi dusă în clinică, dar asta trebuie dovedită în studii cu pacienți.
Unele tumori colorectale scapă de imunoterapie pentru că își ascund semnalele prin care celulele T le recunosc, iar proteina FOLR1 pare să contribuie la asta. Un medicament care o vizează a ajutat imunoterapia la animale, dar eficiența la pacienții cu cancer colorectal nu este încă dovedită.
Sursă: Siqi Chen, Qishan Liu, Shubiao Ye, Jing Yu, Yongxin Xie, Yuhai Yuan, Jianning Song, Yaqing Du, Min Li, Xueli Zhang, Yanping Ma, Zhensen Lin, Yu Zhang, Xin-Yuan Guan, Guiwei He, Chen Jiang, Xiaona Fang, Xiaosheng He, Lei Li, Ping Lan și Qian Yan, „Targeting cancer immune evasion with anti-FOLR1 antibody-drug conjugate potentiates anti–PD-1 efficacy in colorectal cancer”, Science Translational Medicine, 18 noiembrie 2026, DOI: 10.1126/scitranslmed.aed2106.




Lasă un răspuns