Două popoare de pe continente diferite au în intestin aproape aceiași microbi, mulți dintre ei absenți la locuitorii orașelor

–

–

Hadza din Tanzania și tsimane din Amazonia boliviană, două popoare de pe continente diferite, au în intestin în mare parte aceleași specii de microbi. Multe sunt rare sau lipsesc în societățile industrializate. Autorii cred că oamenii le-au purtat cu ei în migrațiile preistorice.

Un studiu publicat pe 7 octombrie în revista Nature a comparat microbii din intestinul a două popoare care trăiesc la aproximativ 11.000 de kilometri unul de altul și care nu au avut contact în vremurile recente. Echipa a fost condusă de Justin Sonnenburg, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Stanford, împreună cu Benjamin Good, specialist în fizică aplicată la aceeași universitate.

Aproape 90% dintre specii se regăsesc la ambele popoare

Hadza sunt vânători-culegători din Tanzania, iar tsimane sunt cultivatori și culegători din Amazonia boliviană. Cercetătorii au secvențiat ADN-ul din 133 de probe de scaun, recoltate de la 85 de adulți tsimane în 2009, 2012 și 2013. Datele despre hadza, de la 137 de oameni, veneau dintr-un studiu publicat în Cell în 2023 de aceeași echipă.

La tsimane au fost identificate 1.408 specii de bacterii și arhee. Dintre ele, 1.231, adică 87,4%, apar și la hadza. Alimentația celor două popoare este foarte diferită, de aceea suprapunerea a surprins echipa. Comunicatul Stanford adaugă o comparație: un hadza are în medie circa 750 de specii în intestin, iar un californian circa 250, după datele studiului din 2023.

Multe dintre speciile comune sunt rare sau lipsesc din microbiomul oamenilor din societățile industrializate. În versiunea preliminară a lucrării, cifra este de 848 de specii, deci cam 60% din cele găsite la tsimane.

Cum au estimat cercetătorii când s-au despărțit liniile de microbi

Asemănarea de azi nu spune singură dacă microbii au fost moșteniți de la strămoși comuni sau dacă ei au trecut de la un grup la altul prin contacte recente. Echipa a folosit mai multe semnale genetice pentru a le deosebi, printre care lungimea secvențelor de ADN identice și ritmul în care se acumulează mutații în ADN-ul moștenit de la părinți la urmași, tratat ca un ceas.

Pentru 636 de specii cu destule genomuri în ambele populații, la 545 (85,6%) nu s-au găsit tulpini împărțite recent între tsimane și hadza. Asta arată că liniile s-au despărțit demult. Timpul median estimat al despărțirii a fost de aproximativ 17.000 de ani, cu unele specii mult mai vechi. Intervalul se află între cele două mari repere ale migrațiilor umane folosite de autori, ieșirea din Africa, acum 60.000–70.000 de ani, și popularea Americilor, acum 16.000–23.000 de ani. Pentru comparație, liniile din Europa și America de Nord par să se fi despărțit acum circa 1.100 de ani. Un model independent, aplicat la 15 specii, a dat rezultate compatibile.

Ce nu se știe încă

Studiul arată că liniile de microbi sunt vechi și potrivite cu istoria migrațiilor. Nu arată că dispariția lor din orașe face rău. Sonnenburg spune că pierderea acestor microbi ar putea contribui la bolile inflamatorii, dar recunoaște că o legătură de cauzalitate este greu de dovedit. Andrew Moeller, de la Universitatea Princeton, care nu a participat la studiu, a declarat pentru NPR că ipoteza este interesantă, dar nedovedită, și că microbiomul industrializat ar putea fi pur și simplu adaptat modului de viață modern.

Mai sunt și limitele metodei. Datele despre tsimane vin de la 85 de adulți, iar modelul independent a putut fi aplicat doar la 15 specii. Estimările depind de un ceas molecular cu incertitudine mare, iar concluziile despre trecut se bazează pe populații de azi, deci sunt indirecte.

Microbii din intestinul hadza și al tsimane provin, cel mai probabil, din linii vechi, despărțite cu mii de ani în urmă, și nu din contacte recente. Multe dintre aceste specii lipsesc la locuitorii orașelor, dar studiul nu arată dacă absența lor are urmări pentru sănătate.


Sursă: Matthew M. Carter (primul autor), Zhiru Liu, Matthew R. Olm, Melanie Martin, Daniel D. Sprockett, Parsa Ghadermazi, Benjamin C. Trumble, Hillard Kaplan, Jonathan Stieglitz, Daniel Eid Rodriguez, David A. Relman, Erica D. Sonnenburg, Michael Gurven, Benjamin H. Good, Justin L. Sonnenburg (autor senior) și colegii, de la Universitatea Stanford și alte instituții din SUA, Franța și Bolivia, „Prehistoric global migration of vanishing gut microbes with humans”, Nature, 7 octombrie 2026, https://doi.org/10.1038/s41586-026-11106-1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *