În osul unui dinozaur carnivor din Brazilia, vechi de 115 milioane de ani, cercetătorii au găsit structuri asemănătoare globulelor roșii și semnături chimice ale hemului. Descoperirea este contestată: o specialistă independentă nu e convinsă că structurile sunt globule roșii.

De obicei, fosilele păstrează oase și dinți. Țesuturile moi, cum sunt mușchii sau penele, se conservă rar, iar celulele din sânge și mai rar. De aceea, orice urmă de celulă într-un fosil foarte vechi ridică întrebarea dacă este într-adevăr biologică.

Un grup condus de geochimista Kliti Grice, de la Universitatea Curtin din Perth, Australia, a analizat oasele membrului posterior ale unui dinozaur numit Aratasaurus museunacionali. Era un teropod mic, lung de aproximativ trei metri, care a trăit în nord-estul Braziliei, în Cretacicul timpuriu. Individul avea, după estimări, în jur de patru ani când a murit. Rezultatele au apărut pe 2 noiembrie în revista PNAS.

Ce au găsit în canalele osului

Cu microscopul electronic cu scanare, cercetătorii au văzut în canalele vasculare ale osului, adică în tuburile prin care treceau cândva vasele de sânge, numeroase structuri elipsoidale. Au în medie aproximativ 23 de micrometri în lungime și 20 în lățime. Analizele chimice au detectat în aceleași structuri hem, componenta cu fier a hemoglobinei, care dă sângelui culoarea roșie, precum și un derivat alterat al său.

Echipa a măsurat chimia direct în os, nu din molecule extrase și apoi atribuite unei surse, și a legat astfel semnalele de structurile observate. Au fost detectați și aminoacizi asociați cu colagenul. Structurile par mineralizate cu hausmannit, un oxid de mangan, iar autorii propun că acest mineral le-a stabilizat în timp.

De ce au rezistat atât

Autorii cred că animalul a fost îngropat repede, într-un mediu cu puțin oxigen, acoperit de covoare de microorganisme. Asemenea condiții ar fi încetinit descompunerea, iar mineralizarea timpurie ar fi fixat structurile. Osul vine dintr-o mină din Formațiunea Romualdo, din nord-estul Braziliei.

Ce nu spune studiul

Descoperirea nu înseamnă că sângele sau hemoglobina intactă au supraviețuit peste o sută de milioane de ani. Grice a spus clar: „Nu am găsit o fiolă cu sânge de dinozaur.” Ce se vede este un ecou mineral și moleculos al unei biologii vechi. Studiul nu documentează ADN de dinozaur și nu permite încă să se deducă cum funcționa circulația animalului sau cât de activ era.

Obiecția: seamănă sau sunt?

Mary Schweitzer, paleontolog molecular la Universitatea de Stat a Carolinei de Nord, care nu a participat la studiu, a apreciat rigoarea echipei și abordarea moleculară, dar nu este convinsă că imaginile arată globule roșii. Ea observă că la reptile și păsări globulele roșii au nucleu, ceea ce dă de obicei o bombare, iar structurile din imagini sunt concave și fără ea. În plus, spune ea, sunt mai mici decât majoritatea globulelor roșii ale animalelor nemamifere. Echipa le compară însă cu cele ale păsărilor și crocodilienilor, cele mai apropiate rude vii, și le găsește mai mari și mai rotunjite.

Într-un os de dinozaur din Brazilia, vechi de 115 milioane de ani, structuri cu aspect de globule roșii se află alături de semnale chimice ale hemului. Împreună, ele susțin interpretarea sângelui, dar forma lor este încă pusă la îndoială, așa că verdictul va depinde de replicări și de analize independente.

---

Sursă: Kliti Grice și colaboratorii, Universitatea Curtin, „Heme signatures in mineralized red blood cells within vascular canals of a 115-million-year-old dinosaur bone”, PNAS, vol. 123, nr. 46, 2 noiembrie 2026, DOI: 10.1073/pnas.2614248123