O sinteză a 17 studii făcute în Australia arată aceeași legătură: copiii și adolescenții care mănâncă mai ales alimente procesate și bogate în energie au o sănătate mintală, performanțe cognitive și rezultate școlare mai slabe. Autorii spun însă că legătura nu dovedește întotdeauna o cauză.
Cercetători de la Universitatea Flinders din Adelaide au căutat în șase baze de date științifice toate studiile australiene care leagă alimentația copiilor de sănătatea lor. Căutarea a mers până în decembrie 2024 și a fost actualizată în noiembrie 2025. Au păstrat studiile despre copii și adolescenți între 1 și 19 ani și au ajuns la 17. În ele, cercetătorii originali nu au urmărit câte un aliment, ci tiparul întreg al meniului, calculat statistic din chestionarele despre ce mănâncă participanții.
Două tipare, același rezultat
Cele 17 studii au descris în total 39 de tipare alimentare, pe care autorii revizuirii le-au grupat în două categorii. Primul tipar e bogat în fructe, legume, cereale integrale și pește. Al doilea e bogat în alimente procesate și în alimente cu multe calorii pentru cantitatea de hrană.
Tiparul sănătos a mers împreună cu o sănătate mintală mai bună și cu performanțe cognitive și școlare mai bune. Tiparul nesănătos a mers împreună cu rezultate mai slabe în toate cele trei domenii. Legătura cu bolile cardiometabolice, cum sunt diabetul sau afecțiunile inimii, a ieșit inconsecventă. Autorii spun că dovezile nu permit o concluzie într-un sens sau în celălalt.
De ce nu se poate vorbi încă de cauză
Opt dintre cele 17 studii folosesc datele aceleiași cohorte din Australia de Vest, Raine Study. Din acest motiv, numărul de participanți nu poate fi adunat între studii, iar concluziile se aplică mai greu la toți copiii australieni. Alte nouă studii vin din cohorte independente. Nouă din cele 17 sunt transversale: ele surprind un singur moment și nu pot arăta ce a venit mai întâi, mâncarea sau starea psihică. Studiile incluse au fost publicate între 2008 și 2019, iar echipa nu a făcut o meta-analiză din cauza diferențelor dintre metode.
Calitatea studiilor a fost evaluată ca ridicată în 11 cazuri și medie în 6, niciunul nefiind considerat slab. Cu toate acestea, autorii descriu rezultatele ca „sugestive”, nu cauzale, și cer studii pe termen lung, în care aceiași copii să fie urmăriți în timp.
Ce recomandă autorii
Cercetătorii susțin intervenții alimentare țintite și strategii de sănătate publică, începute din primii ani de viață. Primul autor, Zegeye Abebe Abitew, spune într-un comunicat al universității: „Trebuie să-i educăm pe părinți, pe consumatori, pe cadrele didactice și pe tineri în privința importanței alimentației sănătoase în copilărie și adolescență”.
El adaugă că scumpirea vieții îngreunează alegerile sănătoase, așa că educația nutrițională trebuie însoțită de măsuri privind prețul și accesul la alimente sănătoase. Autorii cer și metode mai unitare de definire a tiparelor alimentare, ca studiile viitoare să poată fi comparate între ele.
Cele mai solide dovezi australiene arată o legătură constantă între o alimentație bogată în produse procesate și o stare mintală și rezultate școlare mai slabe la copii, dar nu spun încă dacă mâncarea este cauza sau doar un semn al altor factori.
Sursă: Zegeye Abebe, Tefera Chane Mekonnen, Amy C. Reynolds, Kacie M. Dickinson, Sarah Appleton, Leila Mohammadi, Zumin Shi, Katherine M. Livingstone, Mario Siervo, Blossom C. M. Stephan, Robert Adams, Yohannes Adama Melaku (Flinders University, Australia, și alte instituții), „What Do Australian Children and Adolescents Eat? A Systematic Review of Dietary Patterns and Adverse Health and Cognitive Outcomes”, Current Nutrition Reports, vol. 15, publicat online la 16 noiembrie 2026, DOI: 10.1007/s13668-026-00805-w. Comunicat: Flinders University. Finanțare: NHMRC Investigator Grants (2009776).




Lasă un răspuns