Sonda spațială europeană Juice a decolat vineri, la a doua tentativă de lansare, la bordul unei rachete Ariane 5, către planeta Jupiter și lunile sale înghețate, în căutarea unor medii locuibile extraterestre favorabile vieții, transmite AFP.
Sonda Juice, care a decolat de la baza Kourou din Guyana Franceză, s-a separat cu succes de lansatorul Ariane 5 la o altitudine de 1.500 de kilometri, la 27 de minute după lansare. Misiunea Ariane 5 „este un succes”, a declarat Stéphane Israël, președintele Arianespace.
Amânată joi cu 24 de ore înainte de data programată pentru decolare din cauza riscului de furtuni, misiunea științifică emblematică a Agenției Spațiale Europene (ESA) a fost lansată vineri, la ora 12:14 GMT, de la baza Kourou, marcând începutul unei odisee spațiale fără precedent.
„Traiectoria este nominală”, adică în concordanță cu ceea ce fusese planificat, a declarat la scurt timp după decolare directorul de operațiuni din camera de control Jupiter de la Centrul Spațial din Guyana Franceză CSG, unde emoția era palpabilă.
Joi, echipele de la centrul spațial au fost nevoite să întrerupă operațiunile de lansare cu doar șapte minute înainte de numărătoarea inversă finală, din cauza riscului de fulger.
Spre deosebire de lansările convenționale cu o anumită marjă pentru decolare, fereastra de lansare a sondei Juice este de doar o secundă, din cauza orbitei specifice care este vizată.
„Juice este cea mai complexă sondă trimisă vreodată spre Jupiter”, a subliniat directorul general al ESA, Josef Aschbacher, în camera de control Jupiter.
„Este o misiune extraordinară care arată tot ce este capabilă Europa”, a declarat la rândul său Philippe Baptiste, președintele Centrului Național de Studii Spațiale (CNES) care administrează CSG, în fața mai multor personalități prezente, printre care regele Philippe al Belgiei și astronautul francez Thomas Pesquet.
Proiectată de Airbus, Juice are la bold zece instrumente științifice (cameră optică, spectrometru imagistic, radar, altimetru, magnetometru și altele). De asemenea, sonda este echipată cu panouri solare imense, de 85 de metri pătrați – de mărimea unui teren de baschet – pentru menținerea puterii într-un mediu în care lumina Soarelui este de 25 de ori mai slabă decât pe Pământ.
Este pentru prima dată când Europa spațială pleacă într-o călătorie de explorare a unei planete din sistemul solar exterior, de dincolo de Marte.
„Cu pași mici, explorarea spațiului extinde frontierele cunoașterii”, a declarat pentru AFP Thomas Pesquet, care a asistat la lansare alături de astronauta franceză Claudie Haigneré și de colegul german, Matthias Maurer.
O croazieră „deloc liniștită”
„Dacă suntem în măsură să ne întoarcem pe Lună peste câțiva ani, acest lucru se întâmplă pentru că au existat precursori robotici. Explorarea robotică și cea cu echipaj sunt două componente în cadrul aceluiași efort”, a spus Pesquet.
Lansarea de vineri este doar preludiul unei croaziere care „nu va fi deloc liniștită”, a comentat Carole Larigauderie, care conduce proiectul Juice în cadrul CNES.
Juice va ajunge la destinația finală în 2031, la aproximativ 628 de milioane de kilometri distanță de Pământ. O călătorie lungă și sinuoasă, deoarece sonda nu are suficientă putere pentru a ajunge la Jupiter pe o traiectorie directă. Prin urmare, sonda va trebui să efectueze manevre complexe de asistență gravitațională, care constau în folosirea forței de atracție a altor planete, ca o catapultă. Mai întâi, o manevră de survol Lună-Pământ, apoi în dreptul Venus (2025), apoi din nou în apropiere de Pământ (2029), înainte de a se îndrepta către uriașa planetă din sistemul nostru solar și lunile înghețate ale acesteia, descoperite de Galileo în urmă cu 400 de ani.
Sonda va inspecta sistemul lui Jupiter, alcătuit din planeta uriașă și principalii săi sateliți – vulcanicul Io și cei trei tovarăși ai săi înghețați: Europa, Ganymede și Callisto.
„Sistemul planetei Jupiter are toate ingredientele unui mini-sistem solar”, a declarat Carole Mundell, directoare științifică la ESA. Explorarea sa „va face posibilă studierea modului în care funcționează sistemul nostru solar și va încerca să răspundă la întrebarea: «Suntem singuri în Univers?»”, a subliniat astrofizicianul.
Principalul scop al misiunii: identificarea mediilor locuibile, adică favorabile formelor de viață. Dacă Jupiter, o planetă gazoasă, este nelocuibilă, lunile sale Europa și Ganymede sunt candidatele ideale – sub suprafața de gheață, ele adăpostesc oceane de apă lichidă, principala condiție pentru apariția vieții.
Juice vizează în special Ganymede, cea mai mare lună din sistemul solar, singura care posedă un câmp magnetic intrinsec ce o protejează de radiații. În 2034, sonda este programată să intre pe orbita lui Ganymede, ceea ce va constitui o premieră. Un ocean uriaș, „adânc de câteva zeci de kilometri, mult mai adânc decât oceanele de pe Pământ”, după cum a subliniat Josef Aschbacher.
Provocarea misiunii este de a-i cunoaște compoziția acestei luni, de a deduce dacă un ecosistem s-ar putea dezvolta acolo. „Știm că pe Terra există un lac subglaciar (în Antarctica – nota red.) unde am găsit un fel de mucus care se dezvoltă – deci, viață”, a spus Carole Larigauderie.
„Dacă Juice reușește să demonstreze că Ganymede este locuibilă pentru a putea merge în viitor să verificăm dacă există viață, ar fi fabulos!”, a exclamat ea.
Lansarea Juice, cu un cost de 1,6 miliarde de euro, survine în plină criză a lansatoarelor din Europa, privată aproape de acces autonom la spațiu după sistarea lansărilor rachetelor rusești Soyuz de la Centrul Spațial Kourou, întârzierile cumulate ale rachetei Ariane 6, precum și după eșecul primului zbor comercial al Vega C.
Zborul de joi este penultimul pentru lansatorul Ariane 5, înainte de primul zbor al noii rachete, Ariane 6, programat pentru sfârșitul anului 2023.
Lasă un răspuns