Cercetătoarea Laura Ioana Pătraș de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a publicat recent, în calitate de prim autor, un studiu care realizează o sinteză amplă a dovezilor clinice recente și a metodelor noi folosite pentru detecția clinică sau în prognoza nișelor pre-metastatice în pacienți, care astfel ar putea beneficia de un tratament țintit care să blocheze formarea acestor nișe și, implicit, a metastazelor.
După finalizarea doctoratului în cadrul Școlii doctorale de Biologie Integrativă (UBB) Laura Pătraș a beneficiat de stagii postdoctorale (6 luni în 2020 bursa „Stop Cancer” oferită de către „Asociația Societății Transdisciplinare de Oncologie Personalizată pentru Combaterea Cancerului” din București și din februarie 2021 până în prezent este Visiting Fellow în Laboratorul prof. David Lyden.
Acest laborator este dedicat studiului metastazelor tumorale, adică desprinderea și răspândirea celulelor tumorale („sămânța”) din tumora primară (originală) prin circulația sangvină sau limfatică și formarea unor noi tumori în alte țesuturi sau organe („solul”).
Tumorile primare secretă factori care induc modificări în diferite țesuturi sau organe și crează un mediu favorabil („sol fertil”), care permite adeziunea și creșterea celulelor tumorale, ducând la invadarea viitoarelor țesuturi metastatice de către celulele tumorale și dezvoltarea metastazelor.
Cercetarea desfășurată în cadrul laboratorului condus the David Lyden a descris pentru prima dată aceste „nișe” favorabile introducând conceptul de „nișa pre-metastatică” (i.e. – înainte de sosirea celulelor tumorale) și a demonstrat prezența acestor nișe ca o condiție prealabilă pentru formarea metastazelor (Kaplan et al., Nature, 2005).
O altă direcție de cercetare în acest laborator este studiul veziculelelor extracelulare, care sunt nanostructuri membranare, asemănate cu niște săculeți de dimensiuni nanometrice, produse de aproape toate celulele organismului, în care sunt împachetate molecule cu diferite funcții și care au rol principal în comunicarea dintre celule.
În cazuri patologice, cum este cancerul, veziculele sunt eliberate în număr mult mai mare și pot transfera molecule care corup celulele normale creând un mediu favorabil pentru progresia tumorilor, reducând astfel considerabil eficacitatea terapiilor împotriva cancerului.
Cercetări ulterioare desfășurate în acest grup de cercetare au demonstrat rolul pivotal al veziculelor extracelulare în a determina în care organe se vor dezvolta metastaze (Hoshino et al., Nature, 2015), și capacitatea veziculelor de a transforma sau „educa” aceste țesuturi să devina viitoare nișe pre-metastatice (Peinado et al., Nature Medicine, 2012; Costa-Silva et al.., Nature Cell Biology, 2015; Rodrigues et al., Nature Cell Biology, 2019).
Articolul de sinteză „Immune determinants of the pre-metastatic niche” (i.e., Determinanti imunitari ai nișei pre-metastatice) prezintă o viziune integrantă a peisajului sistemului imunitar caracteristic nișelor pre-metastatice cu scopul de a lărgi cunoștințele asupra rolului pe care îl au componentele sistemului imunitar în evoluția spațio-temporală a acestor nișe, care culminează cu imunosupresia răspunsului antitumoral, subliniind astfel dinamica comunicării la nivel local și sistemic impusă de progresia cancerului.
În același timp, este evidențiat faptul că imunitatea adaptativă a fost mult mai puțin studiată în acest context.
În final, sunt discutate progrese recente în dezvoltarea unor terapii capabile să țintească specific componente ale sistemului imunitar sau să inducă reversia imunosupresiei în nișele pre-metastatice, acestea fiind ținte instrumentale pentru stimularea răspunsurilor imune anti-tumorale, argumentând astfel importanța intervenției terapeutice în scopul blocării formării metastazelor, chiar din stadiile timpurii ale cancerului.
Prin urmare, articolul de sinteză integrează numeroase studii preclinice și clinice de bază sau recente și crează o vedere de ansamblu asupra importanței sistemului imunitar în progresia metastatică a cancerului, fiind utilă atât pentru cercetători în biologie moleculară, imunologie, dar și pentru cercetarea clinică.
Laura Ioana Pătraș este profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului de Biologie Moleculară și Biotehnologie, Centrul 3B.
Lasă un răspuns