Un experiment de patru săptămâni desfășurat la MIT Media Lab a produs un rezultat pe cât de clar, pe atât de inconfortabil: participanții care au folosit chatboți AI pentru a evalua credibilitatea știrilor au devenit, după retragerea asistenței, cu 15,3 puncte procentuale mai slabi la detectarea dezinformării decât fuseseră la început. Studiul, prezentat la Conferința CHI 2026 din Barcelona, pune sub semnul întrebării o premisă larg răspândită, că AI-ul ne face mai buni la navigarea informațiilor.

Unul din cinci adolescenți americani folosește în mod regulat modele lingvistice mari pentru a consuma știri. Unul din patru adulți tineri a apelat cel puțin o dată la ChatGPT, Claude sau Gemini pentru a verifica o informație. Tendința este în creștere rapidă, iar industria tech o prezintă, de regulă, ca pe un progres. Studiul publicat de MIT Media Lab sugerează că tabloul este mai complicat.

Experimentul: 67 de participanți, 7.203 de conversații cu AI

Cercetătorii – doctoranzii Valdemar Danry și Anku Rani, sub coordonarea profesoarei Pattie Maes – au urmărit 67 de participanți timp de patru săptămâni. Aceștia au evaluat perechi de titluri și imagini de știri, judecând dacă sunt reale sau false. Sistemul folosit combina GPT-4o cu Google Search: participanții făceau mai întâi o evaluare independentă, discutau apoi cu AI-ul, și formulau o judecată finală.

La finalul perioadei, cercetătorii i-au testat pe aceiași participanți pe conținut nou, fără niciun ajutor AI.

Rezultatele au conturat un paradox cu două fețe: în prezența asistentului AI, acuratețea detectării dezinformării a crescut cu 21%. Fără el, performanța nu a revenit pur și simplu la nivelul inițial, ci a scăzut cu 15,3 puncte procentuale sub acel nivel.

„Utilizatorii se entuziasmează de aceste LLM-uri «magice», dar uită că sunt doar modele statistice care prezic următorul «token» într-o secvență”, a observat Rani. „Din scalarea acestui proces apar comportamente impresionante, dar și limitări reale – atât în ce poate genera modelul în mod fiabil, cât și în impactul mai larg asupra oamenilor care îl folosesc.”

Antrenor sau cârjă?

Studiul nu concluzionează că AI-ul este dăunător în sine. Cercetătorii au identificat o distincție esențială între strategiile conversaționale ale AI-ului: unele funcționează ca un antrenor – stimulează gândirea critică, încetinesc procesul de evaluare, cer utilizatorului să raționeze explicit –, altele funcționează ca o cârjă, oferind răspunsul direct și preluând complet sarcina cognitivă.

Strategiile din prima categorie au fost asociate cu o detectare independentă mai bună ulterior, chiar dacă, pe moment, reduceau viteza și comoditatea interacțiunii. Cele din a doua categorie îmbunătățeau performanța imediată, dar lăsau utilizatorul mai vulnerabil pe termen lung.

Fenomenul se înscrie într-un tipar mai larg documentat în cercetarea cognitivă – numit „deskilling” sau „descărcare cognitivă” – prin care dependența de un instrument atrofiază abilitatea pe care o înlocuiește. GPS-ul a slăbit simțul orientării. Calculatoarele au slăbit calculul mental. AI-ul pentru știri pare să slăbească judecata critică.

Un studiu similar din 2025, privind utilizarea AI în medicină, constatase că medicii care foloseau AI pentru detectarea cancerului deveneau mai slabi la această sarcină atunci când instrumentul nu era disponibil.

De ce contează acum

Studiul apare într-un context în care platformele AI sunt promovate tot mai insistent ca soluții la criza dezinformării. Dacă mecanismul de interacțiune nu este proiectat deliberat pentru a sprijini autonomia cognitivă a utilizatorului, efectul pe termen lung ar putea fi opus celui intenționat: o populație mai puțin capabilă să gândească critic în absența asistenței tehnologice.

„AI-ul poate reduce credința în informații false specifice, dar rămâne neclar dacă aceste conversații îl învață pe om să detecteze dezinformarea sau doar îi transferă această sarcină”, notează autorii în lucrare.

Diferența dintre un instrument care te face mai capabil și unul care te face dependent este, uneori, invizibilă până când instrumentul dispare.

---

Surse

• Rani A., Danry V., Liang P. P., Lippman A., Maes P., „Dialogues with AI Reduce Beliefs in Misinformation but Build No Lasting Discernment Skills”, CHI Conference on Human Factors in Computing Systems (CHI ’26), ACM, 2026. https://doi.org/10.1145/3772318.3790656
• MIT Media Lab / MIT News, 9 iunie 2026: https://news.mit.edu/2026/consequences-of-relying-on-ai-for-accurate-news-0609