Large Hadron Collider (LHC), cel mai puternic accelerator de particule din lume, urmează să beneficieze de o creștere semnificativă a performanței, au anunțat fizicienii de la Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), a transmis agenția de presă DPA.

Fizicienii și-au exprimat speranța că vor putea descoperi noi particule și că vor infirma teorii existente, prin intermediul unor noi măsurători de mare precizie. „Acest lucru va trasa cursul pentru proiectele viitoare”, a afirmat șeful de proiect Markus Zerlauth.

Cu ajutorul noului accelerator High-Luminosity LHC, echipele intenționează să exploreze unul dintre cele mai mari mistere ale universului. Ei caută să descopere natura materiei întunecate invizibile, care, împreună cu energia întunecată, constituie aproximativ 95% din univers.

Elementele constitutive ale materiei sunt neutronii, protonii, quarkurile și leptonii. Însă, nimeni nu a reușit vreodată să detecteze particulele care alcătuiesc materia întunecată.

„Teoria este că ele ar putea fi mult mai grele comparativ cu particulele cunoscute, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă energie sau de mai multe coliziuni pentru a le detecta” — Markus Zerlauth, șef de proiect

Începând de luni, 29 iunie, acceleratorul va fi oprit. Aproximativ doi kilometri din cei 27 de kilometri ai inelului vor fi complet renovați, cu magneți mai puternici și detectoare mai performante, care înregistrează procesele de dezintegrare ce urmează coliziunilor.

Fiziciana Nedaa-Alexandra Asbah de la CERN a comparat acest proces cu fotografia. „Puteți compara acest lucru cu înlocuirea camerei din centrul detectorului cu una cu pixeli mult mai fini”, a spus ea.

Fotografia wildlife este o analogie, a declarat fiziciana. „Dacă faceți doar câteva fotografii, puteți identifica animalele, dar veți rata comportamente rare. Dacă faceți milioane de fotografii de înaltă calitate, începeți să observați detalii care înainte erau invizibile. High-Luminosity LHC ne oferă această oportunitate”, a adăugat ea.

Pentru a spori performanța, au fost dezvoltate superconductoare, necesare pentru magneți, care concentrează fasciculele de protoni cu mai multă intensitate, astfel încât să poată avea loc mai multe coliziuni.

Coliziunile protonilor generează temperaturi și niveluri de energie extreme, similare cu cele din milisecundele care au urmat Big Bang-ului, la originea universului.

Măsurătorile de mare precizie le permit apoi oamenilor de știință să înțeleagă mai bine procesele declanșate de aceste coliziuni și să tragă concluzii despre originea materiei.

Se preconizează că lucrările de modernizare vor dura patru ani. Costul total, inclusiv lucrările preliminare, este de 1,2 miliarde de franci elvețieni (1,4 miliarde de dolari). În pofida războiului din Ucraina și a pandemiei, care au determinat o creștere a costurilor, suma depășește cu doar 16% bugetul inițial din 2016, a declarat Zerlauth.