Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, desfășurat pe parcursul a doi ani la Keck Medicine of USC (University of Southern California), a confirmat că suplimentele de omega-3 (DHA) ajung efectiv în creier, dar nu au îmbunătățit memoria, performanța cognitivă sau gradul de atrofiere a hipocampului la adulți în vârstă cu risc crescut de boală Alzheimer.

Ce au testat cercetătorii

Echipa condusă de dr. Hussein N. Yassine, director al USC Center for Personalized Brain Health, a recrutat 365 de adulți cu vârste între 55 și 80 de ani, care consumau rar pește (sursa principală de omega-3 din dietă) și aveau cel puțin un factor de risc pentru Alzheimer. Aproape jumătate dintre participanți (47%) purtau gena APOE4, cel mai puternic factor genetic de risc cunoscut pentru forma de Alzheimer cu debut tardiv.

Participanții au fost repartizați aleatoriu să primească fie 2.000 mg de acid docosahexaenoic (DHA, principalul acid gras omega-3 implicat în funcția cerebrală) zilnic, fie placebo, toți primind suplimentar și un complex de vitamina B. Pentru a verifica dacă DHA ajunge efectiv la destinație, cercetătorii au măsurat nivelurile sale în lichidul cefalorahidian, cel care înconjoară creierul și măduva spinării.

DHA a ajuns în creier, dar fără rezultate vizibile

După șase luni, nivelul de DHA în lichidul cefalorahidian crescuse, în medie, cu 17%, confirmând că nutrientul își atinsese ținta. Aici se oprește însă vestea bună.

La 24 de luni, scorurile la testele cognitive au crescut aproape identic în ambele grupuri: cu 2,76 puncte la grupul DHA, față de 2,67 puncte la grupul placebo, o diferență prea mică pentru a fi considerată relevantă. Niciuna dintre abilitățile cognitive testate separat (memorie, atenție, limbaj, raționament spațial) nu a arătat vreun beneficiu, indiferent dacă participanții purtau sau nu gena APOE4.

Imagistica prin rezonanță magnetică a confirmat acest tablou: hipocampul, regiunea creierului esențială pentru memorie și folosită frecvent ca marker al îmbătrânirii cerebrale și al riscului de Alzheimer, s-a redus în volum în ambele grupuri, în ritm identic.

De ce nu funcționează, deși nutrientul ajunge la destinație

Cercetătorii rămân acum cu o întrebare deschisă: dacă DHA ajunge demonstrabil în creier, de ce nu produce niciun beneficiu măsurabil? O ipoteză avansată de echipa lui Yassine este că omega-3 ar putea funcționa mai degrabă ca parte a unui tipar alimentar de tip mediteranean, bogat natural în acești acizi grași și asociat independent cu un risc mai scăzut de Alzheimer, decât ca supliment izolat, administrat în absența unui context alimentar și de stil de viață mai larg.

Important de precizat: studiul testează o singură ipoteză, anume dacă un supliment concentrat de DHA, administrat singur, poate preveni declinul cognitiv legat de Alzheimer la persoane cu risc crescut, pe o perioadă de doi ani. El nu pune sub semnul întrebării beneficiile mai larg documentate ale omega-3 asupra sănătății cardiovasculare, nici rolul peștelui gras în cadrul unei diete echilibrate. Concluzia autorilor nu este „uleiul de pește nu are rost”, ci una mai precisă: un supliment izolat nu pare să substituie un stil de viață sănătos, mișcare, somn de calitate, alimentație echilibrată, atunci când vine vorba despre protejarea creierului pe termen lung.

---

Sursă:
Hussein N. Yassine, Sara Ghasem Pour, Marlene Juarez, Isabella C. Arrelanas, Nada Ali, Dante Dikeman, Ashley Sanchez, Jackson Park, Bilal Kerman, Marlon V. Duro, Isaac Asante, Stan Louie, Naoko Kono, Lina M. D’Orazio, Helena Chui, Wendy J. Mack, Michael G. Harrington, Meredith N. Braskie, Lon S. Schneider — „CNS target engagement of high-dose DHA supplementation in older adults at risk for dementia: a randomised, double-blind, placebo-controlled trial”, eBioMedicine, 18 iunie 2026. Keck Medicine of USC.
DOI: 10.1016/j.ebiom.2026.106316