Concentrația de vitamina C în lichidul cefalorahidian e de peste două ori mai mare decât în sânge și nu e întâmplător. Un studiu realizat pe 2.044 de adulți japonezi, cu vârsta peste 64 de ani, arată că nivelul acestei vitamine în plasmă e legat direct de volumul materiei cenușii și de conectivitatea unei rețele cerebrale esențiale pentru memorie și atenție.

Rezultatul, după ajustarea pentru factori care influențează și ei sănătatea creierului, precum vârsta, nivelul de educație, activitatea fizică și afecțiuni precum hipertensiunea, a fost consecvent: participanții cu niveluri mai scăzute de vitamina C în plasmă au avut, în medie, un volum mai mic al materiei cenușii și o conectivitate mai slabă în cadrul rețelei de mod implicit.

Autorul corespondent, Tomohiro Shintaku, de la Departamentul de Radiologie al Universității Hirosaki, explică de ce vitamina C ar putea conta în mod special pentru creier: concentrația ei în lichidul cefalorahidian este de peste două ori mai mare decât în sânge, ceea ce sugerează un rol funcțional important la acest nivel, dincolo de cel de antioxidant general al organismului. Conectivitatea redusă a rețelei de mod implicit este, la rândul ei, una dintre manifestările clinice timpurii cunoscute ale declinului cognitiv.

De ce descoperirea nu e, încă, o dovadă

Studiul are, însă, o limitare importantă, pe care autorii o recunosc direct: este un studiu observațional, de tip transversal, adică o singură măsurătoare, la un moment dat, pentru fiecare participant. Asta înseamnă că cercetătorii pot arăta o asociere statistică între nivelul vitaminei C și starea creierului, dar nu pot demonstra o relație cauzală. Nu se știe, altfel spus, dacă nivelul scăzut de vitamina C duce la pierderea materiei cenușii, dacă un creier deja afectat determină un nivel mai scăzut de vitamina C, sau dacă ambele sunt cauzate de un al treilea factor, neidentificat încă în acest studiu.

Shintaku spune că următorul pas al echipei este un studiu longitudinal, care să urmărească aceiași participanți în timp, pentru a vedea dacă schimbările nivelului de vitamina C din plasmă preced sau urmează schimbările din structura creierului. Cercetătorii recunosc, de asemenea, că rezultatele, obținute pe o populație japoneză vârstnică, ar trebui replicate și în alte populații, mai diverse ca origine geografică și etnică, înainte de a trage concluzii generale.

Descoperirea nu înseamnă că un supliment de vitamina C poate proteja, de unul singur, creierul de îmbătrânire. Arată, însă, o asociere consecventă între o vitamină ușor de obținut din alimentație și starea structurală a creierului la vârste înaintate, ceea ce întărește ideea, deja susținută de studii anterioare, că alimentația rămâne un factor relevant pentru sănătatea cognitivă pe termen lung.

---

Sursă:
Nagaya, H., Shintaku, T. et al. „Vitamin C levels in blood plasma linked with brain connectivity and volume in older adults”. PLOS One (2026). DOI: 10.1371/journal.pone.0348504

---