Peste 350.000 de persoane urmărite timp de 13 ani: cei care beau mai multă cafea au avut mai puține cazuri de ciroză, cancer hepatic și deces din boli hepatice, iar scanările lor RMN arătau un ficat vizibil mai sănătos.

Bolile hepatice se instalează adesea în tăcere, cu acumulare de grăsime, inflamație și cicatrizare care progresează ani de zile înainte să apară vreun simptom. Un studiu amplu, realizat de o echipă de la Cedars-Sinai Health Sciences University și condus de Hyun-Seok Kim, sugerează că una dintre cele mai comune băuturi din lume ar putea fi legată de un risc mai mic al acestei deteriorări silențioase.

Un studiu masiv, cu date dincolo de simplul chestionar

Cercetătorii au analizat 354.957 de adulți din baza de date UK Biobank, care nu aveau ciroză sau cancer hepatic la începutul studiului. Pe parcursul unei urmăriri mediane de 13 ani, echipa a înregistrat noile cazuri de ciroză, cancer hepatic și decesele legate de boli hepatice, corelându-le cu obiceiurile de consum de cafea raportate de participanți. Ce diferențiază acest studiu de multe altele pe aceeași temă este că cercetătorii nu s-au oprit la statistici, ci au analizat și scanări RMN hepatice și profiluri de proteine din sânge, căutând explicații biologice concrete pentru asocierile observate.

Rezultate care cresc odată cu numărul de cești

Comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea, cele care consumau cinci sau mai multe cești pe zi au avut un risc cu 32% mai mic de ciroză, cu 47% mai mic de cancer hepatic și cu 42% mai mic de deces legat de boli hepatice. Efectul protector a apărut chiar și la un consum moderat, de una-două cești pe zi, și a crescut progresiv odată cu cantitatea consumată. Persoanele care beau mai multă cafea au avut, de asemenea, mai puțină grăsime, fier, fibroză și inflamație la nivelul ficatului, vizibile pe scanările RMN, iar analizele de sânge au arătat niveluri mai mari de proteine asociate cu o funcție hepatică sănătoasă și niveluri mai mici ale celor asociate cu cicatrizarea și inflamația.

Un detaliu relevant: efectul a apărut atât la cafeaua cu cofeină, cât și la cea decofeinizată, ceea ce sugerează că nu doar cofeina ar fi responsabilă, ci și alți compuși din cafea, precum acizii clorogenici, cunoscuți pentru proprietățile antioxidante.

Este important de subliniat că acesta rămâne un studiu observațional, care identifică o asociere, nu o relație de cauzalitate dovedită. Cercetătorii înșiși avertizează că nu se poate exclude complet influența altor factori din stilul de viață al persoanelor care beau multă cafea, iar studii viitoare, de tip randomizat, vor fi necesare pentru a stabili dacă efectul provine chiar din cafea, ce compuși anume sunt responsabili și ce cantitate ar aduce beneficii reale, fără riscuri inutile.

---

Sursă: Hyun-Seok Kim, Mohammad Saeid Rezaee-Zavareh, Yufeng Wang et al. — „Coffee Consumption and Improved Liver Outcomes: Clinical, Imaging, and Proteomic Evidence From the UK Biobank”, Clinical Gastroenterology and Hepatology, 2026, DOI: 10.1016/j.cgh.2026.04.035 — Cedars-Sinai Health Sciences University