Timp de ani de zile, Soarele a părut să conțină mult mai puțin argint decât ar fi trebuit, comparativ cu meteoriții formați din același nor primordial. Un nou model arată că argintul nu a lipsit niciodată, ci a fost doar bine ascuns.

Soarele este alcătuit aproape în întregime din hidrogen și heliu, iar doar 1,5% din masa sa provine din elemente mai grele, precum carbonul, fierul sau argintul. Deși reprezintă o fracțiune infimă, aceste „urme” chimice funcționează ca o amprentă fosilă a cosmosului, oferind indicii despre modul în care s-a format sistemul nostru solar acum 4,6 miliarde de ani. Problema era că măsurătorile anterioare indicau o cantitate de argint mult mai mică în Soare decât în condritele CI, un tip rar de meteoriți primitivi formați din același nor de gaz și praf. Pentru că ambele ar fi trebuit să aibă compoziții similare, discrepanța rămăsese un mister nerezolvat de ani buni.

Un model mai realist al atmosferei solare

O echipă condusă de Sema Caliskan, de la Universitatea Uppsala, a construit un model tridimensional dinamic al straturilor exterioare ale Soarelui, combinat cu calcule îmbunătățite de fizică atomică. Spre deosebire de metodele anterioare, bazate pe modele simplificate, statice, noua abordare ține cont de efecte de neechilibru, adică de faptul că lumina însăși influențează exact acei atomi de argint care produc liniile de absorbție folosite pentru măsurătoare. Practic, metodele vechi „citeau greșit” amprenta spectrală a argintului, din cauza unor aproximări prea simple ale modului în care lumina interacționează cu atomii din atmosfera Soarelui.

55% mai mult argint decât se credea

Folosind supercomputerul Tetralith din Suedia pentru simulări detaliate ale atomilor de argint, echipa a ajuns la o concluzie clară: Soarele conține cu aproximativ 55% mai mult argint decât indicau estimările anterioare. Noua valoare aduce compoziția solară mult mai aproape de cea a condritelor CI, rezolvând practic misterul argintului „lipsă”. Cercetătorii subliniază că argintul nu a dispărut niciodată, el a fost acolo tot timpul, doar că fizica luminii îl ascunsese parțial de instrumentele de măsură.

Este prima dată când această metodă, aplicată anterior altor elemente, este folosită pentru argint, iar echipa intenționează acum să o extindă la alte tipuri de stele, pentru a înțelege mai bine cum s-au format și evoluat elementele grele din întreaga Cale Lactee.

Sursă: Sema Caliskan, A. M. Amarsi, P. Jönsson, N. Grevesse, B. K. Sahoo — „Ag I model atom and the 3D non-LTE solar silver abundance”, Astronomy & Astrophysics, 2026, DOI: 10.1051/0004-6361/202659578 — Universitatea Uppsala