Un studiu pe peste 3.700 de relatări de vis și de stare de veghe arată că visele nu sunt un simplu zgomot mental, ci rezultatul unui proces prin care creierul remodelează activ experiențele zilnice, în funcție de personalitate și de contextul de viață al fiecăruia.

De ce unele vise par vii și coerente, iar altele confuze sau greu de reținut, a fost multă vreme un mister slab explicat. O echipă de la IMT School for Advanced Studies din Lucca, Italia, în colaborare cu cercetători de la Universitatea „Sapienza” din Roma și Universitatea din Camerino, a încercat să răspundă la această întrebare printr-una dintre cele mai ample analize de acest tip făcute până acum.

Un creier care nu repetă, ci rescrie experiența zilei

Cercetătorii au strâns peste 3.700 de relatări de vis și de experiențe din starea de veghe, de la 287 de participanți cu vârste între 18 și 70 de ani. Timp de două săptămâni, aceștia și-au notat zilnic experiențele, în timp ce echipa a colectat date detaliate despre calitatea somnului, abilitățile cognitive, trăsăturile de personalitate și profilul psihologic al fiecăruia.

Pentru a analiza acest volum mare de date, echipa a folosit tehnici avansate de procesare a limbajului natural (NLP), capabile să surprindă structura și sensul relatărilor de vis cu o acuratețe comparabilă cu cea a evaluatorilor umani. Rezultatele arată că visele nu sunt haotice: creierul nu „redă” pur și simplu locurile familiare din viața de zi cu zi, precum locul de muncă, o școală sau un spital, ci le reorganizează în scene imersive, adesea suprarealiste, care combină elemente diferite și schimbă perspectiva în moduri neașteptate.

Personalitatea și evenimentele majore lasă o amprentă asupra viselor

Nu toată lumea visează în același fel. Persoanele care au tendința de a se pierde frecvent în gânduri în timpul zilei (mind-wandering) au raportat vise mai fragmentate, care se schimbă rapid. În schimb, cei care acordă o importanță mai mare viselor și cred că acestea au o semnificație aparte au avut, de regulă, vise mai bogate și mai imersive.

Echipa a analizat și modul în care evenimente sociale de mare amploare influențează visele. Date colectate în timpul carantinei impuse de pandemia de CoViD-19, de cercetătorii de la Universitatea „Sapienza”, și comparate ulterior cu datele echipei din Lucca, au arătat că visele din acea perioadă erau mai intense din punct de vedere emoțional și conțineau frecvent teme legate de restricție și limitare. Pe măsură ce oamenii s-au adaptat la noua realitate, aceste tipare s-au estompat treptat, ceea ce sugerează că visele evoluează în paralel cu adaptarea psihologică la schimbările majore de viață.

„Rezultatele noastre arată că visele nu sunt doar o reflectare a experiențelor trecute, ci un proces dinamic, modelat de cine suntem și de ceea ce trăim”, explică Valentina Elce, cercetătoare la IMT School și autoarea principală a studiului. „Combinând date la scară largă cu metode computaționale, am reușit să descoperim tipare în conținutul viselor care erau, până acum, greu de detectat.”

Concluzia cercetătorilor este că visele nu sunt un produs secundar aleatoriu al activității cerebrale, ci o construcție activă, în care mintea combină memoria cu elemente imaginate sau anticipate, într-un proces modelat deopotrivă de trăsăturile de personalitate și de contextul de viață al fiecărei persoane.

---

Surse:
Valentina Elce, Giorgia Bontempi, Serena Scarpelli, Bianca Pedreschi, Pietro Pietrini, Luigi De Gennaro, Michele Bellesi, Giulio Bernardi, Giacomo Handjaras — Individual traits and experiences predict the content of dreams, Communications Psychology, 2026, DOI: 10.1038/s44271-026-00447-2 — IMT School for Advanced Studies Lucca, în colaborare cu Universitatea „Sapienza” din Roma și Universitatea din Camerino.