Un studiu publicat în Science Advances, bazat pe date de la peste 400 de milioane de conturi Facebook și Instagram din 2020, arată că majoritatea utilizatorilor văd foarte puțin conținut de la surse care postează frecvent informații false, dar acest conținut se concentrează masiv la un grup restrâns de oameni.
Când vorbim despre dezinformare pe rețelele sociale, ne imaginăm adesea că ea circulă peste tot, ajungând la fiecare dintre noi în cantități îngrijorătoare. Un nou studiu, realizat de o echipă de cercetători americani în colaborare cu Meta (compania care deține Facebook și Instagram), arată că realitatea e mult mai nuanțată. Cercetarea, coordonată de Olivier Bergeron-Boutin de la Universitatea Berkeley, alături de Brendan Nyhan și alți coautori, a analizat comportamentul a 231 de milioane de conturi Facebook și 200 de milioane de conturi Instagram din SUA, în anul 2020, an marcat de alegerile prezidențiale americane.
Înainte de a intra în rezultate, merită explicate câțiva termeni pe care studiul îi folosește constant.
Ce înseamnă „surse nedemne de încredere” și ce este „expunerea”
Cercetătorii nu au urmărit fiecare știre falsă în parte, ci s-au concentrat pe „surse”, adică pagini, grupuri, conturi și site-uri web care au postat sau distribuit în mod repetat conținut declarat fals de verificatori independenți de informații (organizații specializate în verificarea faptelor, cunoscute sub numele de „fact-checkeri”). O sursă a fost considerată „nedemnă de încredere” dacă a primit cel puțin două astfel de avertismente într-un interval de timp determinat. Meta numește aceste avertismente „strike”-uri (de la engleză, „lovitură” sau „penalizare”), iar o sursă cu suficiente strike-uri intra automat într-o categorie de supraveghere numită de companie „Misinformation Repeat Offenders”, adică „recidiviști ai dezinformării”.
Termenul de „expunere” nu se referă la faptul că cineva a crezut sau a distribuit o informație falsă, ci pur și simplu la faptul că acel conținut i-a apărut în fluxul de știri (feed), indiferent dacă persoana l-a citit, l-a ignorat sau a derulat mai departe. Practic, expunerea măsoară câte dintre postările pe care le vede un utilizator provin de la aceste surse problematice, exprimat ca procent din tot ce vede persoana respectivă pe platformă.
Cifrele reale: cât de des vede omul obișnuit dezinformare
Rezultatul central al studiului e că, pentru jumătate dintre utilizatorii activi, conținutul de la surse nedemne de încredere a reprezentat doar 1,1% din tot ce au văzut pe Facebook și doar 0,1% din ce au văzut pe Instagram. Cu alte cuvinte, pentru utilizatorul obișnuit, dezinformarea nu domină deloc fluxul de știri.
Însă imaginea se schimbă radical la extreme. Pentru cei mai expuși 2,5% dintre utilizatorii Facebook (aproximativ 5,8 milioane de conturi), acest tip de conținut a ajuns să reprezinte 14% sau mai mult din tot ce vedeau, iar pentru conținutul legat de politică și societate, procentul a urcat până la aproape 61%. Fenomenul e și mai grăitor la nivel de ansamblu: 23% dintre utilizatorii Facebook (circa 53 de milioane de conturi) și 11% dintre utilizatorii Instagram (circa 22 de milioane de conturi) au fost responsabili pentru aproape 80% din toată expunerea la conținut de la surse nedemne de încredere de pe cele două platforme.
Experimentul: ce s-a întâmplat când dezinformarea a fost eliminată din fluxul de știri
Pe lângă analiza descriptivă, cercetătorii au organizat și un experiment de teren desfășurat timp de trei luni, între 24 septembrie și 23 decembrie 2020, cu participarea a aproape 16.000 de utilizatori care și-au dat acordul explicit. Jumătate dintre ei au primit un flux de știri din care postările provenite de la surse nedemne de încredere au fost eliminate aproape complet, în timp ce cealaltă jumătate a continuat să vadă fluxul standard al platformei, așa cum funcționa el în 2020.
Intervenția a funcționat foarte bine din punct de vedere tehnic: expunerea la conținut de la aceste surse a scăzut cu aproximativ 70% atât pe Facebook, cât și pe Instagram. Surpriza a venit însă la testarea efectelor asupra convingerilor participanților. Cercetătorii au măsurat, printre altele, capacitatea oamenilor de a distinge afirmații adevărate de cele false despre alegerile din 2020 și despre pandemia de CoViD-19, gradul de polarizare afectivă (adică măsura în care cineva simte antipatie sau neîncredere față de susținătorii taberei politice opuse), încrederea în presa mainstream și percepțiile despre corectitudinea alegerilor. Pentru aproape toate aceste măsurători, rezultatul a fost un „efect nul” cu precizie statistică ridicată, ceea ce înseamnă că diferența dintre cele două grupuri a fost practic inexistentă, chiar și în rândul participanților care, înainte de experiment, consumaseră cele mai mari cantități de conținut de la aceste surse.
De ce nu s-au schimbat convingerile oamenilor, deși au văzut mai puțină dezinformare
Autorii oferă câteva explicații posibile. În primul rând, rețelele sociale reprezintă doar o parte din dieta informațională zilnică a unei persoane, așa că participanții ar fi putut întâlni aceleași informații și pe alte canale, online sau offline. În al doilea rând, efectele expunerii la dezinformare s-ar putea acumula pe termen lung, pe parcursul mai multor ani, iar o intervenție de trei luni nu poate surprinde acest tip de impact cumulativ. În al treilea rând, oamenii care consumă masiv conținut de la surse problematice au, de regulă, convingeri politice deja bine formate și greu de schimbat, indiferent de ce anume le apare în flux.
Cercetătorii insistă însă că rezultatele nu trebuie citite ca o dovadă că dezinformarea „nu contează”. Dimpotrivă, ei atrag atenția că cei mai expuși utilizatori formează un grup mic dar cu potențial de impact disproporționat, mai ales dacă aceste persoane devin, la rândul lor, surse de distribuire a conținutului fals către alții. De asemenea, studiul a fost realizat în 2020, într-o perioadă în care Meta încă folosea verificarea de fapte prin organizații independente. Din ianuarie 2025, compania a renunțat la acest sistem, înlocuindu-l cu „note ale comunității” (community notes), un mecanism prin care utilizatorii, și nu experți externi, adaugă context la postările considerate înșelătoare. Autorii avertizează că acest lucru face imposibilă repetarea exactă a intervenției testate în studiu și că nivelul actual de expunere la dezinformare ar putea fi semnificativ mai ridicat decât cel măsurat în 2020, tocmai din lipsa unui mecanism formal de penalizare a surselor problematice.
Concluzia studiului este clară: dezinformarea pe rețelele sociale nu ajunge, în medie, la marea majoritate a utilizatorilor, ci se concentrează într-un nucleu restrâns de conturi foarte expuse. Reducerea acestei expuneri este posibilă din punct de vedere tehnic, dar nu garantează, cel puțin pe termen scurt, schimbarea convingerilor oamenilor, ceea ce arată că lupta împotriva dezinformării are nevoie de soluții mai complexe decât simpla eliminare a surselor problematice din fluxul de știri.
Olivier Bergeron-Boutin, Brendan Nyhan, Jaime Settle, Emily Thorson, Magdalena Wojcieszak et al. — „Untrustworthy sources on Facebook and Instagram in 2020: Concentrated exposure but no attitudinal effects” — Science Advances, DOI: 10.1126/sciadv.adz6502
Lasă un răspuns