O proteină mai veche decât sistemul circulator uman ar putea schimba modul în care funcționează imunoterapia împotriva cancerului: cercetătorii de la Universitatea Nagoya au descoperit că, produsă local în tumoră, molecula C3 blochează celulele care suprimă răspunsul imun și oferă tratamentului o șansă mult mai bună de reușită.

Complementul C3 este una dintre cele mai vechi molecule ale sistemului imunitar, prezentă chiar și la organisme simple precum bureții de mare sau meduzele. De obicei este produs în ficat și circulă prin sânge, ajutând organismul să lupte împotriva infecțiilor. Ce s-a știut mult mai puțin până acum este ce se întâmplă atunci când această proteină este fabricată direct în interiorul unui țesut, chiar la locul unde se dezvoltă o tumoră.

Diferența dintre C3 din sânge și C3 din tumoră

Echipa condusă de Yuki Miyai, cercetător la Graduate School of Medicine din cadrul Universității Nagoya, a analizat rolul fibroblastelor asociate tumorii, celule normale care înconjoară masa canceroasă și care, s-a dovedit, pot produce propriul lor C3 local. Până la acest studiu, funcția exactă a acestei surse locale de C3 nu fusese lămurită.

Cercetătorii au constatat că C3 produs direct în țesutul tumoral împiedică celulele mieloide imunosupresoare să pătrundă în microambientul tumorii. Aceste celule au capacitatea de a slăbi răspunsul imun împotriva cancerului, iar blocarea lor oferă sistemului imunitar o șansă mai bună de a recunoaște și ataca celulele maligne.

Pentru a stabili dacă și C3 din sânge influențează rezultatul tratamentului, echipa a testat pe șoareci scenarii în care putea distinge sursele proteinei. Când producția de C3 la nivelul ficatului a fost redusă cu 90%, un medicament de imunoterapie (un anticorp anti-PD-1) și-a păstrat eficiența neschimbată. Situația s-a schimbat radical însă atunci când fibroblastele din interiorul tumorii au fost oprite din a mai produce C3: deși nivelul din sânge a scăzut cu doar 9%, tratamentul a devenit vizibil mai puțin eficient.

O fereastră spre tumorile rezistente la tratament

„Ceea ce a determinat eficacitatea imunoterapiei nu a fost C3 din sânge, ci C3 local, produs chiar la locul tumorii. Când această proteină se descompune, formează un fragment numit iC3b, care oprește celulele mieloide dăunătoare să pătrundă în tumoră. Ca urmare, imunoterapia are șanse mai mari să funcționeze”, a explicat Miyai.

Pornind de la această observație, echipa a testat un medicament conceput să imite modul în care C3 blochează accesul celulelor mieloide în tumoră. Abordarea a permis imunoterapiei să funcționeze inclusiv împotriva tumorilor care anterior rezistaseră la tratament și a prelungit semnificativ supraviețuirea animalelor testate. Rezultatele au fost confirmate și pe probe umane: la pacienții cu cancer pulmonar, nivelurile mai ridicate de C3 în țesutul din jurul celulelor canceroase s-au asociat cu rezultate mai bune și supraviețuire mai lungă, în timp ce niciunul dintre pacienții cu niveluri scăzute nu a răspuns la tratament.

Descoperirea sugerează că nu cantitatea de C3 din sânge contează pentru reușita imunoterapiei, ci prezența sa exact la locul unde se formează tumora, o distincție care ar putea ajuta medicii să identifice mai bine pacienții care au șanse reale de răspuns la tratament și să dezvolte terapii pentru cei ale căror tumori nu produc suficient C3 în mod natural.

---

Sursă: Yuki Miyai, Yukihiro Shiraki, Ryota Ando et al. — Local, but not circulating, complement C3 shapes immune checkpoint blockade efficacy by controlling myeloid cell infiltration, Nature Communications, 2026, DOI: 10.1038/s41467-026-75542-3 — Universitatea Nagoya, Japonia