Un El Niño în intensificare, combinat cu o secetă severă, a împins sezonul de incendii din Indonezia mai devreme și mai puternic decât în anii obișnuiți. Cele mai distructive dintre aceste incendii nu ard la suprafață, ci mocnesc sub pământ, în turbăriile țării, uneori timp de luni întregi, eliberând mult mai mulți poluanți decât un incendiu forestier tropical obișnuit.

Satelitul Aqua al NASA, echipat cu instrumentul MODIS, a surprins pe 1 septembrie o imagine a Indoneziei cu sute de puncte de incendiu active, concentrate mai ales în Sumatra și Kalimantan (partea indoneziană a insulei Borneo). Țara găzduiește circa 36% din turbăriile tropicale ale lumii, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă atunci când vremea neobișnuit de uscată se instalează.

De ce ard turbăriile pe dedesubt

Turba e materie vegetală parțial descompusă, acumulată de-a lungul a mii de ani în zone umede. În condiții naturale, nivelul ridicat al apei o menține udă și rezistentă la foc. Problema Indoneziei are rădăcini vechi de decenii: în anii 1990, sub președintele Suharto, autoritățile au construit aproape 4.700 de kilometri de canale de drenaj, în încercarea eșuată de a transforma circa un milion de hectare de mlaștină din Kalimantan în orezării. Nivelul apei a scăzut, turba s-a uscat, iar rezultatul a fost o combustibilitate pe care regiunea încă o resimte.

„Cele mai severe evenimente de fum sunt, paradoxal, cele mai greu de observat din spațiu, prin instrumente precum MODIS și VIIRS”, a explicat Mark Cochrane, ecolog la University of Maryland Center for Environmental Science, care studiază incendiile de turbă din Indonezia de aproape un deceniu. Fumul gros, norii și arderea propriu-zisă, care are loc adesea sub pătura vegetală sau direct sub pământ, fac ca aceste incendii să fie subestimate tocmai atunci când sunt cele mai intense.

Un an care amintește de 2015

Seceta din 2026 seamănă, ca intensitate, cu cea din 2015, anul celui mai devastator sezon de incendii din istoria recentă a Indoneziei, când arderile, continuate peste trei luni, au eliberat 1,75 miliarde de tone echivalent gaze cu efect de seră, mai mult decât emisiile anuale ale Japoniei. Până pe 2 septembrie, după circa o lună de incendii, sezonul 2026 eliberase aproximativ 10% din cantitatea produsă în 2015, dar circa 90% din suprafața țării a primit puține sau deloc precipitații la începutul lunii august, iar emisiile din august 2026 au fost cele mai mari înregistrate pentru această lună în ultimii 24 de ani, potrivit Copernicus, serviciul Uniunii Europene pentru schimbări climatice.

Cauza imediată e o combinație rară: un El Niño în intensificare, care suprimă în mod obișnuit ploile în Asia de Sud-Est, suprapus peste o fază pozitivă a Dipolului Oceanului Indian, un alt tipar climatic ce favorizează vremea uscată în regiune. „Când turba drenată sau degradată e expusă secetei, devine un rezervor uriaș de combustibil gata de ardere”, a spus Guillermo Rein, profesor de știința incendiilor la Imperial College London.

De ce sunt greu de stins

Spre deosebire de incendiile forestiere obișnuite, care se sting relativ repede odată ce vegetația de suprafață arde, incendiile de turbă pot continua să mocnească la temperaturi joase, uneori la câțiva metri sub pământ, reaprinzându-se dacă vremea rămâne uscată. „Incendiile de turbă pot persista săptămâni sau mai mult și se pot reaprinde dacă condițiile rămân uscate”, a spus Dominick Spracklen, profesor de interacțiuni biosferă-atmosferă la University of Leeds. Potrivit unei estimări citate de NASA, incendiile de turbă produc de trei ori mai multe particule fine decât incendiile forestiere tropicale obișnuite, de cinci ori mai mult dioxid de sulf, de trei ori mai mult carbon organic și de două ori mai mult metan și monoxid de carbon.

După sezonul dezastruos din 2015, Indonezia a extins eforturile de restaurare a zonelor umede, blocând unele canale de drenaj și îmbunătățind capacitatea de intervenție. Condițiile extreme din 2026 pun acum aceste măsuri la o testare serioasă.

Cochrane avertizează că atenția publică urmează, de regulă, un tipar sezonier: „Oamenii tind să se concentreze pe aceste incendii doar în anii de El Niño, apoi le uită. Avem nevoie de atenție susținută, inclusiv în anii în care nu sunt la fel de grave, ca să rezolvăm cu adevărat problema.” Fumul din acest sezon a afectat deja zboruri, parcuri și zeci de mii de școli din regiune, inclusiv în Malaezia vecină, iar sezonul indonezian de incendii mai are încă mai multe luni în față.

---

SURSELE

• NASA Earth Observatory, „Peatland Fires Darken Skies in Indonesia”, 3 septembrie 2026: science.nasa.gov — sursa primară
• CNN (Angela Dewan), „How a super-sized El Niño is fueling huge fires in Indonesia”, 9 septembrie 2026: cnn.com
• ScienceDaily, 4 septembrie 2026 — verificare
• Copernicus (Serviciul Uniunii Europene pentru Schimbări Climatice), date privind emisiile din incendii, august 2026