Într-o peșteră din sud-vestul Chinei, arheologii au găsit rămășițele a cel puțin trei denisoveni, unelte din piatră și os și oase de animale vânate, acoperind aproape 120.000 de ani de ocupare continuă a aceluiași loc.
Peștera Bianfu, din provincia Yunnan, a fost descoperită într-o carieră abandonată și a oferit cea mai bogată colecție de fosile denisovene găsită vreodată într-un singur loc: șapte specimene, peste 1.300 de unelte din piatră și os și peste 60.000 de fragmente de oase de animale. Bo Li, de la University of Wollongong, și Fahu Chen, care a coordonat una dintre echipele chineze, au condus analizele care plasează ocuparea peșterii între aproximativ 190.000 și 70.000 de ani în urmă, cu fosilele datate între 167.000 și 134.000 de ani.
Vânători de animale mari, în pădurea de conifere
Analiza urmelor de pe oasele de animale arată că locuitorii peșterii vânau pradă mare, inclusiv bivoli de apă, gaur (o rudă masivă a bizonului) și cerbi roșii și sika, specii tipice pădurilor de conifere din regiune. Oasele purtau urme de tăiere și de spargere, semn că animalele erau aduse la peșteră sau prelucrate acolo pentru carne, măduvă și grăsime.
Uneltele din piatră descoperite la Bianfu nu erau deosebit de sofisticate. Bo Li le descrie drept o „tehnologie expeditivă”, produsă rapid, din materiale disponibile pe loc, mai degrabă decât rezultatul unei planificări elaborate. „Nu aș spune «simplă», pentru că e un fel de adaptare flexibilă”, a explicat el.
Cum au fost identificate fosilele
Din cele șapte fosile găsite, printre care patru dinți, un fragment de os al brațului și două fragmente de craniu, cercetătorii au confirmat prin analiză de proteine antice că cel puțin trei aparțin denisovenilor. Celelalte două fragmente de dinți, prea fragile pentru eșantionare în laborator, au fost atribuite aceleiași specii pe baza morfologiei.
Fragmentul de braț, parte a osului radius, este unul dintre puținele oase denisovene descoperite sub nivelul capului. Punctul de atașare al bicepsului este poziționat mai în spate pe os decât la omul modern, ceea ce sugerează că, la aceeași masă musculară, denisovenii puteau genera o forță mai mare la răsucirea brațului cu palma în sus.
Bianfu devine astfel al cincilea loc din lume unde s-au găsit cu certitudine fosile denisovene, după peștera Denisova din Siberia, peștera Baishiya de pe Podișul Tibetan, peștera Tam Ngu Hao 2 din Laos și situl din strâmtoarea Penghu, lângă Taiwan, extinzând harta acestei populații umane arhaice mult spre sud.
Sursă: Qijun Ruan, Hao Li, Fahu Chen și echipa lor (studiul despre subzistență și unelte); H. Rao și echipa sa (studiul de identificare prin analiză de proteine antice) — Institute of Vertebrate Paleontology and Paleoanthropology (China), University of Wollongong și colaboratori — două studii publicate simultan în Nature (9 septembrie 2026), DOI: 10.1038/s41586-026-10997-4 și DOI: 10.1038/s41586-026-10976-9
Foto: Reconstituire artistică ipotetică a unui denisovan; trăsăturile țesuturilor moi, pigmentația și vestimentația nu sunt stabilite de fosile
Lasă un răspuns