Pe Kilimanjaro, temperaturile din zilele senine nu au evoluat la fel la toate altitudinile: ziua s-a încălzit ușor lângă vârf și s-a răcit pe versanții de mijloc. Autorii leagă răcirea de extinderea vegetației, dar spun că probabil contribuie și alți factori.
În tropice se știe puțin despre cum evoluează temperatura la diferite altitudini, pentru că măsurătorile de lungă durată la înălțime sunt rare. Cercetători de la Universitatea din Portsmouth au folosit 22 de senzori montați pe Kilimanjaro, de la 900 de metri până la 5.803 de metri altitudine, plus date din satelit, pentru perioada 2004-2024.
Cum au măsurat
Senzorii dau temperatura aerului doar în locurile unde se află. Satelitul măsoară temperatura suprafeței solului, care în sezonul uscat poate fi cu 10-15 °C mai ridicată decât a aerului. Echipa a antrenat un model de învățare automată care estimează temperatura aerului din datele satelitare și de teren și a obținut hărți cu rezoluție de 1 kilometru, doar pentru zilele și nopțile cu cer senin.
Modelul a explicat 94% din variația temperaturilor ziua și 95% noaptea, cu erori tipice de 1,76 °C ziua și 1,36 °C noaptea. Tendințele au fost calculate pentru perioada 2004-2019.
Ce au găsit
Ziua, lângă vârf, temperatura a crescut cu 0,05 până la 0,10 °C pe deceniu. Cea mai puternică răcire, de 0,13 până la 0,14 °C pe deceniu, a apărut între 3.000 și 3.500 de metri. Noaptea, la majoritatea altitudinilor a existat o încălzire slabă, de 0,04 până la 0,15 °C pe deceniu, iar vârful a rămas aproape neschimbat. În zona pădurii tropicale, încălzirea de zi a fost relativ mică.
Autorii numesc tiparul „încălzire dependentă de altitudine“: ritmul schimbării diferă după înălțime. Cifrele sunt mici, de ordinul sutimilor de grad pe deceniu, și privesc temperaturile estimate de model, pentru condiții de cer senin.
Ce ar putea explica diferențele
Răcirea de pe versanții de mijloc coincide cu extinderea în sus a zonei de tufărișuri (heathland). Autorii presupun că vegetația și acoperirea terenului influențează temperatura locală: vegetația sănătoasă poate abate o parte din energia soarelui de la încălzirea aerului.
Conservarea și replantarea pădurii tropicale ar fi putut limita încălzirea acolo, dar autorii spun că aceasta rămâne o posibilitate de cercetat. Nick Pepin, de la Portsmouth, subliniază că schimbările climatice nu afectează toate părțile unui munte la fel. Harold Lovell spune că metoda, care combină date de pe teren cu date din satelit, ar putea fi folosită la alți munți cu puține stații meteo.
Ce nu arată studiul
Studiul nu spune cum se schimbă temperatura muntelui în ansamblu. Privește doar zilele senine, iar temperaturile sunt estimate de un model, nu măsurate peste tot. Datele acoperă 2004-2024, dar tendințele din rezumat sunt calculate pentru 2004-2019.
Legătura cu vegetația este o coincidență în timp și spațiu, nu o relație demonstrată. Autorii spun că probabil contribuie și alți factori, iar explicația cu pădurea tropicală e o ipoteză.
Kilimanjaro nu se încălzește uniform: în zilele senine, partea de sus s-a încălzit ușor, iar versanții de mijloc s-au răcit, probabil și din cauza schimbării vegetației. Diferențele sunt de ordinul sutimilor de grad pe deceniu, iar cauza rămâne o ipoteză.
Sursă
Yaping Mo, Nick Pepin, Harold Lovell, Yongming Xu, „Twenty years of Kilimanjaro observations across 5000 m reveal tropical elevation-dependent warming under clear-sky conditions“, npj Climate and Atmospheric Science (2026), publicat online pe 5 octombrie 2026, versiune preliminară acceptată (Accelerated Article Preview), acces deschis. DOI: 10.1038/s41612-026-01560-z. Instituții: University of Portsmouth (School of the Environment and Life Sciences, Institute of the Earth and Environment) și Nanjing University of Information Science and Technology. Relatare folosită pentru detalii: comunicatul Universității din Portsmouth.




Lasă un răspuns