O nouă ediție a Codului European împotriva Cancerului reunește 14 recomandări bazate pe dovezi științifice, de la renunțarea la fumat și limitarea alcoolului până la vaccinare, screening și reducerea expunerii la poluare. Documentul este gândit pentru publicul larg și transmite un mesaj simplu: o parte importantă a cazurilor de cancer poate fi prevenită.

Noua, a cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost publicată în The Lancet Regional Health – Europe și include 14 recomandări pentru populația generală din Uniunea Europeană. Autorii spun că acestea se bazează pe dovezile științifice actuale privind factorii comportamentali, de mediu și intervențiile medicale care pot reduce riscul de cancer. Pentru prima dată, ediția nouă nu se adresează doar indivizilor, ci vine și cu recomandări complementare pentru factorii de decizie, tocmai pentru că prevenția nu depinde doar de alegerile personale, ci și de mediul în care trăim.

Mesajul central al documentului este că prevenția cancerului nu înseamnă un singur gest salvator, ci un ansamblu de măsuri care se adună în timp. Printre recomandările pentru public se află: să nu fumezi și să eviți produsele cu nicotină, să te ferești de fumul altora, să menții o greutate sănătoasă, să faci mișcare, să ai o alimentație echilibrată, să eviți alcoolul, să alăptezi dacă este posibil, să te protejezi de expunerea excesivă la soare, să reduci contactul cu substanțe cancerigene la locul de muncă, să verifici și să reduci expunerea la radon în interior, să limitezi expunerea la poluarea aerului, să previi infecțiile asociate cu unele cancere prin vaccinare și tratament, să te informezi atent despre terapia hormonală de substituție și să participi la programele organizate de screening.

O parte importantă a recomandărilor sunt familiare, dar noua ediție are și câteva accente care spun ceva despre felul în care s-a schimbat discuția publică despre prevenție. Documentul insistă explicit asupra alcoolului ca factor de risc pentru cancer și susține etichetarea mai clară a băuturilor alcoolice, campanii publice regulate și acces mai bun la intervenții și tratament pentru tulburările legate de consumul de alcool. În paralel, accentul pus pe poluarea aerului, pe expunerile profesionale și pe radonul din locuințe arată că prevenția cancerului nu poate fi redusă doar la ideea de „stil de viață”, ci trebuie privită și ca o problemă de sănătate publică și de politici de mediu.

Documentul subliniază și faptul că aceste recomandări au beneficii care trec dincolo de prevenirea cancerului. Comportamente precum renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată sau reducerea alcoolului pot scădea și riscul de boli cardiovasculare, diabet și afecțiuni respiratorii. Cu alte cuvinte, prevenția cancerului este prezentată nu ca o listă izolată de interdicții, ci ca o hartă mai largă pentru sănătate.

Foarte important este și faptul că noua ediție vorbește deschis despre inegalități. Recomandările pentru factorii de decizie spun că „alegerea sănătoasă” ar trebui să fie cea mai accesibilă și mai ușor de făcut, iar implementarea trebuie să țină cont de grupurile vulnerabile și de persoanele aflate în dezavantaj socioeconomic. Asta mută accentul de pe ideea că totul depinde exclusiv de voința individului și pune presiune și pe autorități: prevenția reală înseamnă taxe pe tutun, reguli pentru aer mai curat, protecție la locul de muncă, acces la vaccinuri, screening și servicii medicale.

Un alt punct important este legat de infecțiile care pot duce la cancer. Codul include explicit prevenția și tratamentul pentru infecții precum cele produse de HPV, virusurile hepatitice sau alte infecții asociate anumitor tipuri de cancer. Documentul trimite la vaccinare, testare și tratament și arată că aceste măsuri nu previn doar unele cancere, ci și alte boli severe asociate acestor infecții.

În aceeași logică, participarea la screeningul oncologic organizat rămâne una dintre recomandările-cheie. Ideea este simplă: prevenția nu înseamnă doar să reduci riscurile înainte ca boala să apară, ci și să participi la programe care pot identifica precoce leziuni sau cancere în stadii în care tratamentul este mai eficient. Autorii leagă screeningul și de educația pentru sănătate, spunând că acesta poate fi și un moment bun pentru a discuta despre comportamente sănătoase.

Pe scurt, noul Cod European împotriva Cancerului încearcă să aducă împreună două adevăruri care sunt adesea separate în discursul public. Primul: multe tipuri de cancer pot fi prevenite, cel puțin parțial, prin măsuri concrete și bine documentate. Al doilea: prevenția nu poate fi lăsată doar pe umerii individului, pentru că depinde și de educație, venit, locul în care muncești, aerul pe care îl respiri și accesul la servicii medicale. Tocmai de aceea, cele 14 recomandări trebuie citite nu doar ca sfaturi pentru viața de zi cu zi, ci și ca un test pentru cât de serios își iau societățile europene propria sănătate publică.