Un sondaj realizat pe mii de adolescenți și tineri adulți din SUA arată că folosirea chatboților de inteligență artificială pentru sfaturi legate de sănătatea mintală a crescut cu aproape 50% într-un singur an, iar majoritatea celor care apelează la ei nu spun nimănui despre asta.

Chatboții bazați pe inteligență artificială, precum ChatGPT, au devenit parte din viața de zi cu zi a milioane de adolescenți și tineri adulți. O echipă de cercetători de la RAND, Harvard Medical School, Harvard Pilgrim Health Care Institute, MIT Media Lab și Brown University a vrut să afle cât de des ajung acești tineri să folosească astfel de instrumente și pentru cea mai delicată dintre nevoi: sfaturi legate de sănătatea lor mintală.

O creștere rapidă, într-un singur an

Cercetătorii au realizat, în noiembrie 2025, un sondaj reprezentativ la nivel național pe tineri americani cu vârste între 12 și 21 de ani, la care au răspuns 1.009 persoane, reprezentând ponderat aproape 42,8 milioane de tineri din întreaga țară. Rezultatul central: 19,2% dintre respondenți, adică aproximativ 8,2 milioane de tineri, au raportat că au folosit vreodată un chatbot AI pentru sfaturi legate de sănătatea mintală.

Cifra devine și mai relevantă prin comparație. Un sondaj similar, realizat de aceeași echipă de cercetători în 2024, găsise o proporție de doar 13,1%. Diferența dintre cele două sondaje reprezintă o creștere relativă de aproape 50% într-un singur an, un ritm de adopție pe care cercetătorii îl descriu drept unul dintre semnalele clare că aceste instrumente ocupă deja un loc real, nu marginal, în modul în care tinerii gestionează emoțiile dificile.

Cum și cât de des sunt folosiți chatboții

Dintre tinerii care au apelat la un chatbot AI pentru astfel de sfaturi, aproape jumătate, 42,8%, o fac cel puțin o dată pe lună, iar unul din doisprezece respondenți o face lunar sau chiar mai des. Marea majoritate, 91,7%, au considerat sfaturile primite cel puțin parțial utile: un sfert le-au numit „foarte utile”, iar restul „oarecum utile”. Cercetătorii avertizează însă că această percepție trebuie interpretată cu prudență, pentru că ar putea reflecta tendința chatboților de a fi excesiv de lingușitori și de a valida orice spune utilizatorul, nu neapărat calitatea reală a sfaturilor primite.

Folosirea chatboților pentru sănătate mintală a fost mai frecventă în rândul fetelor decât al băieților și mai frecventă la tinerii de 18-21 de ani decât la cei de 12-14 ani. Un rezultat mai puțin așteptat: tinerii care discutaseră deja cu un medic despre sănătatea lor mintală în ultimele șase luni erau, de asemenea, mai predispuși să folosească și un chatbot AI, sugerând că, pentru mulți dintre ei, cele două forme de sprijin coexistă, mai degrabă decât se exclud.

O tăcere care îngrijorează cercetătorii

Cel mai neliniștitor rezultat al studiului nu ține de cifrele de utilizare, ci de discreția din jurul lor. Aproape două treimi dintre tinerii care au folosit un chatbot AI pentru sfaturi despre sănătatea mintală, 63,3%, nu au spus nimănui despre asta. Dintre cei care au vorbit despre acest lucru, cei mai mulți au ales să se confeseze unui prieten, 28%, și nu unui adult de încredere, precum un părinte sau un medic, opțiune aleasă de doar 16,4% dintre ei.

Această tăcere are consecințe reale. Fără să știe că un adolescent discută despre stările lui emoționale cu un chatbot, părinții și medicii pierd ocazia de a interveni acolo unde sfaturile primite ar putea fi incomplete, inexacte sau chiar dăunătoare. Cercetătorii nu au evaluat, în acest studiu, calitatea propriu-zisă a sfaturilor oferite de chatboți, dar subliniază că lipsa de transparență din jurul acestei utilizări face cu atât mai dificilă identificarea din timp a situațiilor riscante.

Autorii studiului conchid că chatboții AI nu mai sunt un fenomen marginal în peisajul sănătății mintale a tinerilor, ci un element activ al acestuia. Asta nu înseamnă că trebuie interziși sau demonizați, ci că părinții, profesorii și medicii trebuie să înceapă să întrebe deschis despre ei, la fel cum ar întreba despre orice altă sursă de sprijin la care apelează un adolescent aflat în dificultate.

---

Sursa:

Ryan K. McBain, Jonathan H. Cantor, Joshua Breslau, Melissa Diliberti, Li Ang Zhang, Fang Zhang, Alyssa Burnett, Aaron Kofner, Benjamin Rader, Pat Pataranutaporn, Bradley D. Stein, Ateev Mehrotra, Hao Yu — RAND, Harvard Medical School, Harvard Pilgrim Health Care Institute, MIT Media Lab, Brown University School of Public Health. Studiul a fost publicat în JAMA Pediatrics, DOI: 10.1001/jamapediatrics.2026.2015