Un studiu al Universității din Sydney arată că simpla schimbare a raportului dintre grăsimi, carbohidrați și proteine din dietă poate reduce markerii vârstei biologice la persoanele în vârstă, în doar patru săptămâni.
Cercetătorii de la Charles Perkins Centre, din cadrul University of Sydney, au recrutat 104 participanți cu vârste între 65 și 75 de ani, în cadrul studiului Nutrition for Healthy Living. Aceștia au fost repartizați aleatoriu în patru grupuri de dietă, timp de patru săptămâni: o dietă omnivoră bogată în grăsimi, una omnivoră bogată în carbohidrați, una semi-vegetariană bogată în grăsimi și una semi-vegetariană bogată în carbohidrați. În toate cele patru diete, proteinele au reprezentat 14% din aportul energetic total, dar proporția dintre sursele animale și cele vegetale de proteine a variat, la fel ca raportul dintre grăsimi și carbohidrați.
Vârsta biologică, măsurată din 20 de biomarkeri
Echipa, coordonată de dr. Caitlin Andrews și de conferențiarul Alistair Senior, a calculat vârsta biologică a participanților pornind de la 20 de biomarkeri, printre care nivelul colesterolului, al insulinei și al proteinei C-reactive, un indicator al inflamației. La finalul celor patru săptămâni, toate grupurile, cu excepția celui cu dietă omnivoră bogată în grăsimi, care se apropia cel mai mult de alimentația obișnuită a participanților dinaintea studiului, au arătat o reducere a vârstei biologice estimate.
Cea mai puternică dovadă statistică a apărut la grupul cu dietă omnivoră bogată în carbohidrați, ale cărui membri au obținut 14% din energie din proteine, 28-29% din grăsimi și 53% din carbohidrați.
Rezultate timpurii, nu o rețetă de longevitate
„Este prea devreme să spunem cu certitudine că anumite schimbări în dietă îți vor prelungi viața”, a spus dr. Andrews. „Dar acest studiu oferă o indicație timpurie a beneficiilor potențiale ale schimbărilor alimentare la vârste înaintate.”
Alistair Senior, coordonatorul cercetării, a subliniat că sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili dacă schimbările alimentare influențează efectiv riscul de boli asociate îmbătrânirii, și dacă efectele observate în patru săptămâni persistă în timp sau se limitează la acest interval scurt.
Rezultatele sugerează totuși că vârsta biologică nu e o valoare fixă, ci una care poate răspunde relativ repede la schimbări simple în alimentație, chiar și la vârste la care efectele dietei sunt de obicei considerate mai greu de inversat.
Sursă: Caitlin J. Andrews, Rosilene V. Ribeiro, Alison Gosby, David G. Le Couteur, David Raubenheimer, Jian Tan, Stephen J. Simpson, Alistair M. Senior — University of Sydney, Charles Perkins Centre — „Short‐Term Dietary Intervention Alters Physiological Profiles Relevant to Ageing”, Aging Cell 25(5) (2026), DOI: 10.1111/acel.70507




Lasă un răspuns