Un bliț radio de câteva milisecunde a străbătut peste 10 miliarde de ani până la Pământ, iar astronomii l-au urmărit până la o galaxie pitică în care se formau stele. Este cea mai îndepărtată explozie radio rapidă detectată până acum.
Explozia, numită FRB 20240304B, a fost detectată pe 4 martie 2024 de proiectul MeerTRAP, cu radiotelescopul MeerKAT din Africa de Sud, în direcția constelației Fecioara. Rezultatul a apărut pe 8 octombrie în revista Science, într-o lucrare condusă de cercetătorii Manisha Caleb și Themiya Nanayakkara, de la Universitatea din Sydney. O versiune preliminară fusese postată pe arXiv în august 2025.
Un semnal prea îndepărtat ca să i se vadă gazda
Exploziile radio rapide, numite pe scurt FRB, sunt impulsuri de unde radio care durează câteva milisecunde și vin din afara Căii Lactee. Originea lor rămâne neclară. Ca să afle de unde vine una, astronomii trebuie să identifice galaxia în care s-a produs, iar telescoapele de la sol n-au văzut nimic la poziția acestei explozii, potrivit preprintului. Echipa a folosit telescopul spațial James Webb, care a găsit o galaxie foarte slabă și i-a măsurat deplasarea spre roșu.
Valoarea este 2,148, ceea ce înseamnă că lumina a plecat când universul avea circa 3 miliarde de ani. Recordul anterior pentru o explozie cu galaxie-gazdă măsurată era la deplasare spre roșu 1,016. „O privire extraordinară în universul îndepărtat”, a spus Caleb în comunicatul universității.
O gazdă mult mai mică decât se aștepta
Cele mai multe galaxii-gazdă cunoscute ale unor astfel de explozii sunt galaxii mari, în care se formează stele. Cea de aici are o masă de circa 1.000 de ori mai mică decât se aștepta echipa, potrivit Institutului Max Planck de Radioastronomie. Preprintul estimează masa ei stelară la circa 10 milioane de mase solare și o formare de stele foarte activă pentru dimensiunea ei.
Ritmul de formare a stelelor sugerează că majoritatea stelelor ei s-au format în doar circa 30 de milioane de ani. Echipa descrie galaxia ca fiind una tânără, cu puține elemente grele.
Ce spune gazda despre originea exploziilor
O teorie leagă exploziile radio rapide de fuziunea a două stele neutronice, un proces care durează miliarde de ani și ar duce la galaxii mai vechi. O alta le leagă de magnetari, stele neutronice tinere, cu câmp magnetic extrem, care apar la scurt timp după moartea unei stele masive. O galaxie tânără și mică, aflată în plină formare de stele, se potrivește mai bine cu a doua teorie. Caleb spune că o fuziune este foarte puțin probabilă în acest caz, potrivit Institutului Max Planck. Rezultatul vine însă dintr-o singură explozie, iar originea exploziilor rămâne o întrebare deschisă.
Ce mai poate arăta explozia
Semnalul radio a traversat gaz între galaxii și poartă urme ale lui. Autorii spun, în preprint, că astfel de explozii pot fi folosite ca sonde ale materiei ionizate din circa 80% din istoria cosmică. Rezumatul din Science adaugă că semnalul a fost foarte împrăștiat, ceea ce arată că există o populație de explozii pe care sondajele actuale nu le pot detecta.
„Am știut imediat că explozia venise de foarte departe”, a spus Ewan Barr, de la Institutul Max Planck, pentru comunicatul instituției. Echipa vrea să găsească mai multe astfel de explozii, combinând MeerKAT cu telescopul Webb.
Cea mai îndepărtată explozie radio rapidă cunoscută a venit dintr-o galaxie mică și tânără, aflată în plină formare de stele, la circa 3 miliarde de ani după Big Bang. Datele favorizează ipoteza magnetarilor față de cea a fuziunilor, dar originea acestor explozii nu este încă lămurită.
Sursă: Manisha Caleb, Themiya Nanayakkara, Benjamin Stappers et al. — Universitatea din Sydney, Universitatea din Manchester, Max-Planck-Institut für Radioastronomie și alte instituții — „A fast radio burst at redshift 2, three billion years after the Big Bang”, Science (2026), DOI: 10.1126/science.adz2675
Ilustrație generată de AI, reprezentare artistică; undele radio nu sunt vizibile.
Lasă un răspuns