Șoarecii cu mai multă enzimă PLA2G2F în hipocamp și-au păstrat mai bine memoria la bătrânețe, iar cei fără ea au avut mai multă inflamație și memorie mai slabă. La oameni, enzima e mai activă la cei cu cogniție intactă în ciuda depozitelor de amiloid-β.

Studiul a fost publicat pe 15 octombrie în Nature Neuroscience. Prim autor este Cinzia Vicidomini, iar autor senior Amar Sahay, de la Departamentul de Psihiatrie al Mass General Brigham, Institutul de Celule Stem al Harvard și Institutul Broad al Harvard și MIT. Lucrarea are 24 de autori, printre care și cercetători de la MIT și de la Universitatea Purdue. Tema este „reziliența cognitivă”: capacitatea de a păstra memoria și gândirea în ciuda schimbărilor creierului odată cu vârsta. Enzima studiată, PLA2G2F, este o fosfolipază, adică o enzimă care descompune lipidele, produsă de gena Pla2g2f. Rolul ei în creier nu era cunoscut înainte.

Cum au ajuns la enzimă

Cercetătorii au căutat, la șoareci, gene care devin active atunci când se pierd conexiunile (sinapsele) dintre unii neuroni ai hipocampului, zona creierului implicată în memorie. Gena Pla2g2f a devenit brusc mai activă în aceste condiții, iar activitatea ei crește în acești neuroni și odată cu îmbătrânirea. Autorii au analizat și două seturi mari de date compilate de alți cercetători. Activitatea PLA2G2F în creierul uman crește cu vârsta.

Ce s-a întâmplat la șoareci

La șoarecii de vârstă mijlocie care nu mai aveau gena în acești neuroni, au apărut mai multă inflamație și mai puține conexiuni între neuroni, iar scorurile la testele de memorie au fost mai mici decât ale animalelor de control. La șoarecii bătrâni la care nivelul enzimei a fost crescut, inflamația a fost mai mică, neuronii mai bine conectați, iar scorurile mai bune decât ale animalelor de control. Creșterea nivelului enzimei la șoareci de vârstă mijlocie, înainte de un declin semnificativ, a schimbat traiectoria pierderii de memorie. Pentru manipulările genetice au fost folosite instrumente genetice și virale.

Într-un experiment pe celule, semnalul trimis de PLA2G2F din neuroni a redus picăturile de grăsime și esterii de colesterol din microgliile umane obținute din celule stem. Acestea sunt celule imune ale creierului, la care astfel de acumulări apar și în boala Alzheimer.

Ce arată datele umane și ce nu

Echipa a folosit date de expresie genetică din creierele unor donatori decedați, testați cognitiv înainte de deces. Activitatea PLA2G2F a fost cea mai mare la persoanele „rezistente”, adică la cele a căror cogniție a rămas intactă deși creierul lor avea depozite de amiloid-β, caracteristice bolii Alzheimer. Sahay descrie enzima ca pe un „mecanism compensator de reziliență cognitivă”. Autorii spun că ridicarea activității ei ar putea ajuta la păstrarea rezilienței și la întârzierea afecțiunilor ca Alzheimer, dar aceasta rămâne o ipoteză.

Datele umane arată o legătură, nu o cauză, iar studiul nu arată că ridicarea nivelului enzimei ar preveni pierderea memoriei sau demența la oameni. Timothy Hohman, neurolog la Vanderbilt, care nu a participat la studiu, a numit abordarea bine gândită. Autorii au declarat conflicte de interese: Sahay și Vicidomini sunt coinventatori ai unei cereri de brevet pentru vectori și metode de tratare a neurodegenerării, iar Sahay și Gaurav Chopra, coautor al studiului, sunt cofondatori ai companiei LIPOS BIO.

Potrivit autorilor, enzima PLA2G2F funcționează ca un mecanism compensator care protejează memoria la șoarecii care îmbătrânesc, iar la oameni activitatea ei e mai mare la persoanele cu cogniție păstrată, dar studiul nu arată că ar proteja memoria sau ar preveni demența și la om.

---

Sursă: Cinzia Vicidomini, Travis D. Goode, Ruilin Yu, Iyanah Mehta, Kathleen M. McAvoy, Connor H. Beveridge, Caitlin E. Randolph, Sanjay N. Iyer, Matheus B. Victor, Noelle Leary, Liam Evans, Michael J. Steinbaugh, Zon Weng Lai, Marina C. Lyon, Manuel Rico Fernández San Silvestre, Giorgia Tosoni, Dilara Ayyildiz, Shannan Ho Sui, Kei Yamamoto, Makoto Murakami, Evgenia Salta, Li-Huei Tsai, Gaurav Chopra, Amar Sahay, „An aging-sensitive secreted phospholipase confers neuroprotection and cognitive resilience” — Mass General Brigham, Harvard Medical School, Institutul Broad, MIT, Universitatea Purdue și alte instituții — Nature Neuroscience, 15 octombrie 2026. DOI: 10.1038/s41593-026-02465-z