Trei studii bazate pe genomurile a aproape 2.000 de australieni leagă riscul genetic pentru 16 boli de tipuri precise de celule imune. Echipa a identificat aproape 1.500 de gene care ar putea contribui la boli precum unele cancere, Alzheimer sau scleroza multiplă.

Pentru multe boli se știe că riscul are o componentă genetică, dar rareori se știe cum acționează variantele de risc din ADN. Trei studii publicate pe 28 octombrie în Nature încearcă să răspundă la această întrebare. Ele au fost conduse de Garvan Institute of Medical Research din Sydney, împreună cu Murdoch Children’s Research Institute, Universitatea New South Wales și alți parteneri.

Lucrările sunt prima etapă a proiectului TenK10K, care vrea să cartografieze variația genetică și activitatea genelor în celulele imune a 10.000 de oameni. În această fază, echipa a secvențiat genomurile a 1.925 de participanți de ascendență europeană și a măsurat activitatea genelor în peste 5 milioane de celule imune, din 28 de tipuri. Zeci de milioane de variante genetice au fost urmărite până la tipurile de celule în care acționează și legate de 16 boli și de 44 de trăsături ale sângelui.

Cât de activă este o genă

Primul studiu, semnat de Anna Cuomo, Hope Tanudisastro și colegii, a căutat variantele de ADN care schimbă cât de activă e o genă, adică cât de mult ARN produce celula pornind de la ea. Pentru 21.000 de gene, echipa a găsit peste 180.000 de asemenea efecte, atât de la variante frecvente, cât și de la variante rare. Joseph Powell, coautor senior al celor trei lucrări, compară pozițiile din ADN cu un reostat care reglează intensitatea unei gene.

Comparând rezultatele cu studiile genetice ale celor 16 boli, cercetătorii au găsit 893 de gene legate de boli sau de trăsături ale sângelui, a căror activitate nu fusese asociată până acum cu variația genetică. Potrivit comunicatului, o variantă crește activitatea genei OSM în celulele natural killer și mărește riscul unei boli inflamatorii intestinale.

Repetițiile din ADN

Al doilea studiu s-a ocupat de secvențe repetitive, în care o porțiune mică de ADN se repetă de mai multe ori la rând. Autorii le descriu ca regulatori importanți ai genelor, dar puțin explorați, pentru că sunt greu de analizat. Echipa a găsit peste 69.000 de variante ale acestor repetiții, asociate cu schimbări în activitatea genelor.

Repetițiile din peste 200 de gene ar putea explica legături genetice cu trăsături imune și ale sângelui. Printre bolile și trăsăturile pomenite de cercetători se numără astmul, boala Crohn, cancerul de sân și de prostată, colesterolul ridicat și anemia.

Cât de deschis este ADN-ul

Al treilea studiu, condus de Angli Xue, a măsurat cât de deschis sau cât de strâns împachetat e ADN-ul în fiecare tip de celulă, lucru care hotărăște ce gene pot fi pornite. Echipa a găsit 243.225 de variante care influențează această accesibilitate, în 28 de tipuri de celule imune, iar peste jumătate dintre ele acționează doar în anumite tipuri. Peste 28.000 de regiuni au fost legate de genele pe care le reglează.

Potrivit autorilor, privirea asupra accesibilității ADN-ului a explicat rolul probabil al unui număr cu până la 23% mai mare de regiuni genetice legate de boli decât ar fi putut face-o activitatea genelor singură. Powell spune că „cele mai multe dintre mecanismele biologice descoperite erau invizibile pentru studiile anterioare”.

Ce nu arată încă studiile

Rezultatele sunt asocieri genetice și mecanisme probabile, nu tratamente. Autorii spun că datele ar putea ajuta la găsirea unor ținte pentru medicamente și la identificarea pacienților care vor răspunde la un anumit tratament, dar acestea țin de cercetări viitoare. Participanții din această etapă sunt aproape 2.000, de ascendență europeană, așa că rezultatele nu se pot extinde automat la alte populații.

Rezumatele rezultatelor sunt disponibile liber. Următoarea fază a TenK10K va include mai mulți oameni și mai multe domenii de boli, spune Powell.

Cele trei studii oferă o hartă a celulelor imune în care acționează variantele genetice legate de 16 boli. Ele nu aduc încă niciun tratament, iar harta se bazează pe aproape 2.000 de oameni de ascendență europeană.

---

Sursă: Anna S. E. Cuomo, Hope A. Tanudisastro, Joseph E. Powell, Daniel G. MacArthur și colab. (Garvan Institute of Medical Research, Sydney; Murdoch Children’s Research Institute; Universitatea New South Wales), „Rare and common genetic variants shape single-cell immune gene expression”, Nature, 28 octombrie 2026, DOI: 10.1038/s41586-026-10721-2. Hope A. Tanudisastro, Anna S. E. Cuomo, Ben Weisburd și colab., „Tandem repeat variation shapes immune cell type-specific gene expression”, Nature, 28 octombrie 2026, DOI: 10.1038/s41586-026-10438-2. Angli Xue, Jiayi Fan, Owen A. Dong și colab., „Genetic variants shape single-cell chromatin accessibility and disease risk”, Nature, 28 octombrie 2026, DOI: 10.1038/s41586-026-11173-4. Comunicat: Garvan Institute, prin EurekAlert