Domesticirea câinilor a contribuit la modificarea culorii ochilor lor

Domesticirea câinilor a contribuit la modificarea culorii ochilor lor, conform unui studiu publicat miercuri, transmite AFP.

Ochii câinilor au devenit mai clari comparativ cu cei ai rudei lor apropiate, lupul, și au căpătat, de-a lungul evoluției, o nuanță maronie, mai prietenoasă și mai puțin amenințătoare pentru om.

„Culoarea irisului câinilor este mai închisă comparativ cu cea a lupilor, iar această culoare închisă influențează pozitiv percepția umană asupra câinilor”, se arată într-un studiu realizat de cercetători din cadrul Departamentului de Zoologie al Universității Teikyo din Japonia.

Oamenii ar fi selectat în mod natural câinii cu ochi mai închiși la culoare, iar această presiune selectivă ar fi favorizat animalele ai căror ochi erau „percepuți ca fiind prietenoși”, potrivit cercetării publicate miercuri în jurnalul științific Royal Society Open Science.

Domesticirea câinelui, care provine din lupul cenușiu, s-a produs treptat, în urmă cu 50.000 – 15.000 de ani.

În prezent, majoritatea canidelor înrudite cu lupul au irisul deschis la culoare, gălbui, cu o pupilă întunecată în centru.

În schimb, ochii câinilor din aproximativ 30 de rase selectate pentru studiu au irisul mare și închis la culoare, cu tendință spre roșu, ceea ce face dificilă distingerea pupilelor.

Se crede că această diferență prezintă o importanță semnificativă în schimbul de priviri între oameni și companionii lor fideli. Acest schimb, de care câinele știe să se folosească pentru a atrage atenția stăpânului său, are ca rezultat, spre exemplu, producerea de oxitocină, identică cu cea care rezultă dintr-un schimb de priviri între mamă și copil.

Un studiu recent a demonstrat că această interacţiune este facilitată, în cazul câinilor, de dezvoltarea mușchilor faciali care le permit să moduleze expresia privirii, spre deosebire de lupi.

Vulnerabil și inofensiv

Dar care este motivul pentru care un iris mai închis la culoare ar face un câine mai simpatic în ochii unui om? Cercetătorii de la Teikyo se bazează pe studii aplicate la primate și, mai ales, la oameni, la care o pupilă dilatată este asociată, spre exemplu, cu emoții pozitive, spre deosebire de o pupilă contractată.

Mai important, o pupilă mare ar fi, de asemenea, asociată inconștient cu o fiinţă juvenilă, prin urmare vulnerabilă și inofensivă – ca la copii, în cazul cărora dimensiunea pupilei scade odată cu înaintarea în vârstă.

Atunci când irisul unui câine este întunecat și, prin urmare, nu se poate distinge de pupilă, oamenii au impresia că văd o pupilă foarte mare. Un câine cu irisul închis la culoare este astfel perceput „drept slab și având nevoie de protecţie”, potrivit studiului.

Cercetătorii au testat această teorie prezentând oamenilor imagini cu 12 câini, în două versiuni: una cu ochii închiși la culoare și una cu ochii deschiși la culoare.

Participanților li s-a cerut să caracterizeze personalitatea fiecărui animal, de la prietenoasă la mai puțin prietenoasă. De asemenea, ei au fost întrebați dacă ar dori să interacționeze cu fiecare câine sau chiar să îl adopte. Operațiunea a fost repetată cu o a doua cohortă de participanți.

„Câinii cu ochii închiși la culoare din imagini au fost percepuți drept mai prietenoși și mai juvenili”, potrivit concluziilor studiului. Însă, deși această caracteristică a facilitat interacțiunea, nu a fost suficientă pentru a stârni dorința de adopție.

Cercetătorii de la Universitatea Teikyo au recunoscut că studiul lor prezintă unele limitări, cum ar fi „familiaritatea”, care ar sugera că sunt preferați câinii cu ochii închiși la culoare doar pentru că sunt mai numeroși sau faptul că testele au fost efectuate pe un număr limitat de specii de câini în comparație cu toate cele existente.

„Acesta este primul studiu care analizează diferența de culoare a ochilor între câini și lupi”, a declarat pentru AFP autorul principal Akitsugu Konno. Însă, „alți factori decât preferințele umane ar putea contribui la ochii mai întunecați ai câinilor”, a adăugat el, exprimându-și speranța că alte cercetări pe această temă vor „confirma universalitatea acestui fenomen”.