Un experiment realizat la Universitatea Ebraică din Ierusalim a surprins, în premieră, cum arată creierul în momentele dinaintea unei decizii sociale. Răspunsul surprinde: nu există o singură zonă cerebrală care „decide”, ci o undă de activitate coordonată care cuprinde întregul creier cu câteva secunde înainte ca animalul să se miște. Și intensitatea acestui semnal poate prezice cât de sociabil este individul în general.

Există o întrebare pe care filosofii o pun de secole și neurologii de câteva decenii: cine ia, de fapt, deciziile noastre? Suntem noi cei care decidem să ne apropiem de cineva, sau creierul nostru a luat deja această decizie înainte ca noi să fim „anunțați”?

Un nou studiu publicat pe 2 iunie 2026 în Nature Communications adaugă o piesă importantă acestui puzzle, de data aceasta din unghiul comportamentului social.

Cum filmezi o decizie înainte să se întâmple

Cercetătorii de la Centrul Edmond și Lily Safra pentru Științele Creierului (ELSC) al Universității Ebraice din Ierusalim, conduși de dr. Lilah Avitan, au ales drept subiect de studiu un organism aparent modest: peștișorul zebrafish (Danio rerio). Alegerea nu este întâmplătoare – zebrafish este transparent în stadiul larvar, ceea ce permite oamenilor de știință să înregistreze activitatea fiecărui neuron în timp real, la nivelul întregului creier, în timp ce animalul trăiește și interacționează.

Echipa a construit un sistem experimental inedit: un pește observa și reacționa la un alt pește care înota în apropiere, în timp ce activitatea cerebrală a primului era înregistrată integral, moment cu moment. Scopul era să surprindă exact ce se întâmplă în creier în secundele dinaintea deciziei de a se apropia de celălalt.

O undă care precede mișcarea

Rezultatul a fost limpede și neașteptat în același timp. Cu câteva secunde înainte ca peștele să înceapă să înoate spre tovarășul său, în creier apărea un tipar distinct de activitate – o schimbare coordonată care cuprindea simultan mai multe regiuni cerebrale, nu una singură.

Activitatea creștea în pallium – zona superioară a creierului, asociată cu comportamente complexe – și scădea în alte regiuni, creând împreună o stare pe care cercetătorii o numesc „stare de pre-decizie”. Acest tipar putea fi folosit pentru a prezice comportamentul animalului înainte ca orice mișcare să fi avut loc.

„Studiul identifică o semnătură neurală la nivelul întregului creier care apare înainte ca mișcarea să înceapă”, a explicat dr. Avitan. „Această semnătură prezice nu doar dacă acțiunea următoare va fi socială, ci și cât de puternic motivat social este individul în general.”

Sociabilitatea are o amprentă cerebrală

Una dintre descoperirile cele mai intrigante ale studiului privește variația individuală. Nu toți peștii sunt la fel de sociabili – și această diferență se reflectă direct în intensitatea semnalului neural de pre-decizie. Indivizii cu un tipar mai puternic și mai coerent înainte de mișcare erau, în general, mai sociabili în toate situațiile testate. Pallium-ul pare să fie regiunea cheie care generează motivația de a te apropia de ceilalți.

Cu alte cuvinte, sociabilitatea nu este doar un comportament – are o amprentă cerebrală măsurabilă, prezentă chiar și în repaus, cu mult înainte ca o interacțiune să înceapă.

De la pești la oameni

Zebrafish și oamenii par să nu aibă prea multe în comun. Dar structurile cerebrale profunde implicate în comportamentul social sunt remarcabil de conservate de-a lungul evoluției, de la pești la mamifere și la oameni. Tocmai de aceea, descoperirile acestui studiu nu rămân la nivelul acvariului.

Dacă un tipar cerebral similar precedă deciziile sociale și la oameni, atunci cercetătorii ar putea în viitor să identifice markeri neurali obiectivi ai disfuncțiilor sociale, cum sunt cele prezente în autism, schizofrenie sau anumite forme de depresie. Nu ca diagnostic definitiv, ci ca fereastră nouă spre mecanismele care stau la baza interacțiunilor noastre cu ceilalți.

Deocamdată, studiul ne lasă cu o întrebare deschisă, mai filozofică decât clinică: dacă creierul pregătește deja terenul social cu câteva secunde înainte să „decidem” conștient, ce înseamnă asta despre libera noastră voință de a ne apropia sau de a ne îndepărta de ceilalți?

---

Surse și lectură suplimentară

📄 Studiul sursă: Imri Lifshitz et al., „Distinct distributed neural dynamics predict pallium-dependent social approach”, Nature Communications, vol. 17, art. 4848, 2026 — nature.com/articles/s41467-026-71666-8

🔬 Comunicat de presă: „Your brain starts making social decisions before you do”, Hebrew University of Jerusalem / ScienceDaily, 2 iunie 2026 — sciencedaily.com

🧠 Sinteză extinsă: „Whole-Brain Dynamics Predict Social Approach”, Neuroscience News, iunie 2026 — neurosciencenews.com