Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent, iar valurile de căldură prelungite devin o amenințare tot mai serioasă pentru sănătatea publică. OMS/Europa a publicat în iunie 2026 ediția a doua a ghidului său privind planurile de acțiune pentru caniculă. Este primul document de referință de acest tip actualizat după aproape două decenii.
Căldura extremă nu lasă victime vizibile. Nu produce imagini spectaculoase. Dar ucide sistematic și cu precădere în Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid pe Pământ. Biroul Regional OMS pentru Europa a publicat pe 12 iunie 2026 ediția revizuită a ghidului Heat–health action plans: guidance, oferind guvernelor un cadru științific actualizat pentru organizarea măsurilor de protecție împotriva caniculei. Este prima actualizare a acestui document de referință după 2008.
200.000 de morți în patru ani
Cifrele din ghid sunt dure. Peste 200.000 de persoane din Europa au murit din cauza căldurii în ultimii patru ani, o cifră care redefinește canicula nu ca disconfort sezonier, ci ca urgență de sănătate publică. Cele mai multe decese au fost înregistrate în Italia, urmată de Spania, Germania și Grecia. Raportat la populație, Grecia are cel mai ridicat număr de victime per milion de locuitori. În Germania, datele Institutului Robert Koch indică aproximativ 2.500 de decese legate de căldură în 2025, în majoritate persoane în vârstă și cu afecțiuni preexistente.
„Căldura este un ucigaș tăcut, dar nu este unul inevitabil”, a declarat Hans Henri P. Kluge, directorul regional OMS pentru Europa, subliniind că noile îndrumări oferă autorităților o foaie de parcurs clară pentru construirea unor sisteme de pregătire care salvează vieți.
Ce presupune un plan de acțiune pentru caniculă
Ghidul structurează răspunsul instituțional în jurul a opt elemente de bază. Două dintre ele sunt considerate prioritare: sisteme locale de avertizare timpurie privind canicula și comunicarea riscurilor cu grupurile vulnerabile — persoane vârstnice, copii mici, cei cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii și persoanele fără adăpost sau cu acces limitat la climatizare.
Bolile cardiovasculare sunt în atenție specială: ele apar mai frecvent sau se agravează direct sub influența căldurii extreme. Urbanizarea accelerată agravează problema prin efectul de „insulă de căldură urbană”, orașele acumulează și rețin căldura mai mult decât zonele rurale, expunând populații mari la temperaturi semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate în afara lor.
De ce acum
Față de ediția din 2008, noua versiune incorporează aproape două decenii de cercetare și experiență practică acumulată în urma unor valuri de căldură care au testat limitele sistemelor de sănătate europene – inclusiv vara 2003, vara 2022 și episoadele repetate din 2023–2025. Ghidul vine și în contextul avertismentelor recente ale climatologilor privind accelerarea încălzirii globale și al anunțului NOAA că fenomenul El Niño a reînceput, cu o probabilitate de 63% pentru un episod semnificativ în cursul anului.
Documentul este adresat în primul rând autorităților naționale și locale responsabile de sănătatea publică, dar conținutul său este relevant și pentru planificatorii urbani, serviciile de urgență și furnizorii de servicii sociale care lucrează cu grupuri vulnerabile.
Ghidul OMS/Europa vine ca un memento că pregătirea instituțională pentru caniculă nu este un lux al țărilor bogate, ci o necesitate calculabilă: cu planuri bine structurate, o parte substanțială din cele 200.000 de decese europene din ultimii patru ani ar fi putut fi evitată.
Sursă:
WHO/Europe, Heat–health action plans: guidance, second edition, publicat 12 iunie 2026 — https://www.who.int/europe/publications/i/item/9789289062930
Lasă un răspuns