Un studiu genomic bazat pe 457 de exemplare arată că populația de koala a început să scadă puternic în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, înainte ca oamenii să ajungă pe continentul australian.
Timp de decenii, cercetătorii au presupus că declinul dramatic al koalelor a fost legat direct de prezența oamenilor pe continentul australian, acum aproximativ 65.000 de ani. Un nou studiu genomic, realizat de o echipă de la Universitatea din Sydney și Texas A&M University, răstoarnă complet această presupunere. Analiza a stabilit pentru prima dată rata de mutație specifică koalelor și, folosind acest instrument, a reconstituit istoria genetică a speciei până la 100.000 de ani în urmă, dovedind că declinul a început cu mult înainte ca oamenii să pună piciorul pe acest teritoriu.
De ce ADN-ul spune o poveste diferită de cea presupusă până acum
Fosilele de koale sunt prea rare pentru a arăta cu precizie câte animale trăiau acum 100.000 de ani, așa că ADN-ul rămâne cea mai bună fereastră către trecutul îndepărtat al speciei. Studiile anterioare foloseau însă rate de mutație estimate pornind de la mamifere înrudite doar îndepărtat, precum oamenii sau șoarecii, ceea ce distorsiona întreaga cronologie genetică. Cercetătorii au calculat de această dată rata de mutație direct pentru koale, un pas nefăcut niciodată până acum, nici măcar pentru rudele lor marsupiale apropiate, precum wombații, cangurii sau posumii.
Cu acest instrument nou, echipa a analizat genomul a 457 de koale sălbatice, provenite din întreaga zonă de răspândire modernă a speciei, majoritatea colectate în cadrul unui program de studiere a genomului koalelor. Rezultatele arată că declinul populației a început acum aproximativ 100.000 de ani, iar acum 60.000 de ani, atunci când oamenii ajunseseră deja pe continent, koalele se aflau într-un blocaj genetic sever, o perioadă în care doar un grup foarte mic de indivizi a supraviețuit.
Un singur grup mic de supraviețuitori a repopulat estul Australiei
Toate koalele care trăiesc astăzi descind dintr-o singură populație ancestrală, aflată în dificultate, care a reușit să supraviețuiască unor schimbări climatice severe, printre care perioade glaciare și intervale prelungite de vreme rece și uscată, legate de deplasarea continentului australian. Pe măsură ce Australia devenea tot mai uscată, habitatele koalelor s-au restrâns și s-au fragmentat, ducând la dispariția completă a populațiilor din vest, în timp ce un mic grup din est a rezistat chiar și în cele mai dure condiții glaciare.
Odată ce perioada interglaciară actuală a adus condiții mai favorabile, supraviețuitorii s-au înmulțit din nou. Între 16.500 și 6.000 de ani în urmă, această populație s-a împărțit în cinci grupuri genetice distincte, care au dat naștere populațiilor găsite astăzi de-a lungul coastei de est a Australiei.
Ce înseamnă asta pentru conservarea koalelor
Cercetătorii subliniază că această descoperire nu schimbă cu nimic responsabilitatea actuală a oamenilor față de koale. Amenințările cu care se confruntă populațiile moderne, precum pierderea habitatului, vânătoarea, incendiile de vegetație și bolile, rămân în mare parte cauzate de activitatea umană, iar specia este listată drept amenințată în Queensland, New South Wales și Teritoriul Capitalei Australiene încă din 2022. Înțelegerea felului în care koalele au răspuns în trecut la declinuri și la refaceri populaționale poate ajuta însă la fundamentarea strategiilor de conservare de care specia are nevoie astăzi.
Studiul arată că fragilitatea genetică a koalelor de astăzi nu este o consecință directă a contactului cu oamenii, ci moștenirea unei crize climatice mult mai vechi, din care specia a supraviețuit printr-un singur grup mic și norocos de indivizi.
Sursă: Kovacs, T. G. L., Foley, N. M., Silver, L. W., McLennan, E. A., Murphy, W. J., Hogg, C. J. & Ho, S. Y. W. — „Mutation rate estimate and population genomic analysis reveals decline of koalas prior to human arrival” — Molecular Biology and Evolution — DOI: 10.1093/molbev/msag108




Lasă un răspuns