Aspenii crescuți într-un experiment cu secetă au făcut, în anul următor, frunze cu mai multe substanțe care îndepărtează insectele și cu mai puține tanini. Autorii vorbesc despre o „memorie” chimică a secetei, dar nu știu încă dacă ea ajută sau încurcă refacerea copacilor.
Rinul, Dunărea, Padul, Loara, Ronul și Sena au coborât simultan la debite minime record în iulie și august. Pentru râurile Europei, vara lui 2026 a fost cea mai grea de la începutul înregistrărilor, în 1992, arată bilanțul anual Copernicus.
O analiză a peste 58.000 de focare din 169 de țări arată că bolile transmise de țânțari, căpușe și purici izbucnesc mai des în peisajele cu păduri fragmentate și în zonele tot mai uscate. Pentru bolile venite direct de la animale, tiparul e mai puțin clar.
Al doilea cel mai mare rezervor de apă din Statele Unite, Lacul Powell, a ajuns la cel mai scăzut nivel al apei din istoria sa, după o iarnă cu zăpadă insuficientă în bazinul superior al fluviului Colorado și temperaturi neobișnuit de ridicate.
Un nou studiu publicat în Nature arată că nici măcar o încălzire globală de 2°C nu exclude efecte climatice extreme. În unele cazuri, seceta, ploile violente și riscul de incendii ar putea deveni mai grave decât arată scenariile medii pentru o lume încălzită cu 3°C sau 4°C. Multă lume a ajuns să privească pragul de…
Un articol publicat în Science arată că incendiile, secetele, inundațiile și valurile de căldură nu mai produc doar pagube locale: într-o lume interconectată, efectele lor se pot propaga prin aer, apă, infrastructură, piețe și lanțuri de aprovizionare.
